Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) urmează să fie încasată, parţial, la sfârşitul lunii mai şi va fi în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
Guvernul a aprobat joi continuarea procesului de renegociere și modificare a PNRR pentru ca până la 31 august 2026 „să ducem la bun sfârșit modificările care vor fi negociate și aprobate de Comisia Europeană”, spune Marcel Boloș. „Obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalități”, a mai spus Boloș.
Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanţare şi cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parţial, urmează să fie încasată la sfârşitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârşitul lunii aprilie, am depus aplicaţii de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanţare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiţii compatibile cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă şi canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la reţelele de transport europene şi naţionale”, a afirmat Marcel Boloş.
Potrivit oficialului, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiţii ce nu pot fi duse la bun sfârşit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalităţi să fie minim.
Jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale nu este îndeplinit
Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Totodată, CE a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU.
A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să genereze schimbări pozitive pentru cetăţeni şi întreprinderi, cu accent pe tranziţia verde şi cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor.
Jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”), considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi a ţintelor atinse Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi da avizul.
În acelaşi timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziţie o lună pentru a-şi prezenta observaţiile Comisiei. După primirea avizului CEF şi examinarea observaţiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observaţiilor României, îşi menţine evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.
Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăţilor (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea şi va efectua plata sumei suspendate, transmite digi24.ro.
