Moșii de Iarnă sau Sâmbăta Morților – sărbătoare care în 2025 pică pe 22 februarie – reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, dedicată pomenirii celor adormiți. Această zi specială este marcată de tradiții profunde, ce au rădăcini adânci în cultura românească. Conform obiceiurilor, se pregătesc daruri pentru sufletele celor trecuți în neființă, iar credincioșii fac rugăciuni.
Ce semnificație are pomana oferită pentru cei adormiți
Pomana oferită în ziua Moșilor de Iarnă are o semnificație profundă în credința ortodoxă. Se spune că sufletele celor plecați dintre noi primesc aceste daruri prin intermediul celor vii, iar gestul este considerat o manifestare a iubirii și recunoștinței față de cei dragi care nu mai sunt printre noi.
Pomana simbolizează comuniunea dintre cei vii și cei morți, fiind o modalitate de a le asigura liniștea sufletească și de a le oferi hrană spirituală în viața de dincolo. Tradiția spune că, prin milostenia arătată celor nevoiași, Dumnezeu iartă păcatele celor pomeniți. De asemenea, slujbele religioase oficiate în această zi sunt un mijloc prin care familia poate mijloci pentru sufletul celor adormiți, aducându-le pace și lumină.
Ce se împarte cu ocazia Moșilor de Iarnă, conform tradiției
Obiceiurile legate de Moșii de Iarnă diferă de la o zonă la alta, dar există anumite elemente comune în ceea ce privește darurile oferite celor vii, în memoria celor trecuți în neființă. Printre cele mai importante alimente care se împart la Moșii de Iarnă se numără:
Coliva – Preparat tradițional, realizat din grâu fiert, amestecat cu miere, zahăr, nucă și esențe aromate, simbolizând învierea și viața veșnică.
Colacii – Pâini rotunde, simbolizând continuitatea vieții și comuniunea dintre cei vii și cei adormiți.
Vasul cu mâncare – De obicei, gospodinele pregătesc sarmale, pilaf, fasole, carne sau pește, pe care le oferă în vase frumoase, cu linguri și furculițe.
Vinul – Considerat un simbol al sângelui lui Hristos, vinul este oferit împreună cu coliva în timpul slujbei de pomenire.
Fructe și dulciuri – Mere, pere, nuci, prăjituri de casă sau ciocolată sunt frecvent incluse în pachetele de pomană.
Lumânări – Se aprind în memoria celor adormiți, simbolizând lumina și călăuzirea sufletelor către Dumnezeu.
Se obișnuiește ca toate aceste daruri să fie oferite în vase noi, farfurii sau cratițe, alături de tacâmuri, astfel încât cei ce primesc pomană să se poată folosi de ele mai departe.
Ce nu se face în Sâmbăta Morților
Conform tradiției ortodoxe, Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și rugăciune, iar anumite activități trebuie evitate pentru a respecta solemnitatea acestei zile. Iată ce nu este recomandat să se facă:
-Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie – Este o zi dedicată pomenirii, așadar orice muncă fizică este considerată nepotrivită.
-Nu se spală haine și nu se face curățenie – Se spune că, prin astfel de activități, sufletele celor adormiți sunt tulburate.
-Nu se înjură și nu se ceartă – Se consideră că această zi trebuie să fie una de pace și armonie.
-Nu se închide ușa nimănui care cere pomană – Tradiția spune că, refuzând un om sărac, se refuză sufletele celor adormiți.
-Nu se dăruiesc lucruri vechi sau stricate – Se obișnuiește ca obiectele oferite în dar să fie noi, simbolizând renăscarea și continuitatea vieții.
Respectarea acestor obiceiuri și tradiții aduce liniște sufletească atât celor vii, cât și celor adormiți. Moșii de Iarnă reprezintă o zi de comuniune cu cei plecați, iar oferirea pomenilor este o modalitate de a le cinsti memoria.
Indiferent de regiunea țării, Moșii de Iarnă sunt un prilej de a ne aminti cu dragoste de cei care nu mai sunt printre noi, de a ne ruga pentru ei și de a împărți cu cei nevoiași, contribuind astfel la echilibrul spiritual și la perpetuarea unei tradiții valoroase.
Astfel, în fiecare an, în Sâmbăta Morților, casele românilor se umplu de mirosul colivelor, lumânările ard pentru sufletele celor plecați, iar darurile oferite cu suflet curat devin punți de lumină între cele două lumi.
