Judecătorul Curții de Apel Ploiești care a decis suspendare a hotărârii CCR a făcut publică motivarea în acest caz. Magistratul a prezentat argumentele care au stat la baza acestei sentințe.
Într-un document de 20 de pagini judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a motivat sentința de suspendare a hotărârii CCR. Magistratul explică faptul că Curtea Constituțională a României a interpretat în mod abuziv legea.
„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”
se arată în document.
Magistratul a mai argumentat că hotărârea CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale a fost ilegală deoarece nu au fost îndeplinite condițiile din legislație legată de condițiile în care această decizie poate fi luată. Astfel, judecătorul explică faptul că „conform prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării” de către „ partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării”.
Cu toate acestea, subliniază judecătorul, „pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.