Agenţia de rating Fitch a revizuit, marţi, de la stabil la negativ perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) şi a confirmat IDR la ‘BBB-‘. Printre motivele invocate, Fitch menționează factori de risc politic, inclusiv „credibilitatea politică erodată” şi incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile.
Fitch prezintă într-un comunicat factorii cu pondere „ridicată” care au determinat decizia de revizuire a perspectivei, iar pe primul loc este „incertitudinea politică”.
Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine/ruseşti. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte”, arată agenţia de ratingîntr-un comunicat citat de News.ro.
De asemenea, Fitch remarcă ceea ce numeşte un „parlament mai divizat”, cu o creştere a ponderii partidelor de extremă dreapta, rezultat în urma alegerilor parlamentare.
Alegerile parlamentare, desfăşurate după primul tur al alegerilor prezidenţiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creştere a numărului de partide de extremă-dreapta şi anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societăţii româneşti. Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia noastră, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”, estimează experţii agenţiei.
Deficit bugetar în creștere
Un alt factor luat în calcul este deficitul bugetar mare, pe care Fitch îl revizuieşte în creştere, la 8,2% din PIB în 2024, cu un punct procentual peste previziunile pe care agenţia le făcea în august. Printre cauze, Fitch enumeră cheltuielile cu salariile în sectorul public şi „majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri”.
Estimăm că deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ţinta anterioară a guvernului (5% în programul de convergenţă din primăvară) şi rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face şi mai dificilă consolidarea viitoare”, punctează Fitch.
Agenţia remarcă, de asemenea, că o consolidare a finanţelor publice se confruntă cu „compromisuri dificile”.
Deşi presupunem că o consolidare fiscală va începe în 2025, am revizuit în creştere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, este posibil ca o consolidare fiscală să se confrunte cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţelor financiare să crească costurile dobânzilor, slăbind şi mai mult poziţia fiscală”, argumentează agenţia de rating.
În ceea ce priveşte creşterea datoriei publice, Fitch spune că traiectoria de deficit mai ridicat va duce la o creştere rapidă a raportului dintre datoria publică şi PIB-ul pe termen mediu. „Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media actuală „BBB” proiectată la 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028”, estimează agenţia de rating.
Factori de risc mediu
În ceea ce priveşte factorii cu o pondere de risc medie, Fitch enumeră, de asemenea, credibilitatea politică „erodată”, alături de dezechilibrele externe mari şi creşterea economică slabă.
Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieşirea din procedura de deficit excesiv (PDE) abia în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiţionalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare şi rezilienţă, aşa cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanţial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri”, arată Fitch.
Agenţia preconizează că deficitul de cont curent (DAC) va creşte la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. DAC median „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar, spune Fitch. Performanţa slabă a exporturilor în 2024 evidenţiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei româneşti, subliniază agenţia. Datoria externă netă va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023, preconizează Fitch.
Creşterea economică slabă este un alt factor de risc pe termen mediu. „Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T324 rata anuală de creştere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creşterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut un istoric solid de creştere economică înainte de pandemie, creşterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziţia ciclică actuală slabă şi o redresare mai puţin pronunţată în zona euro, am revizuit în scădere şi previziunile privind PIB-ul pentru 2025 şi 2026, la 1,4 şi, respectiv, 2,2%”, preconizează Fitch.
Ce trage România în jos
Potrivit agenţiei, confirmarea IDR la „BBB-” a României ţine cont de mai mulţi factori-cheie, în primul rând de apartenenţa ţării la UE şi oportunitatea accesării fondurilor europene.
Astfel, ratingul „BBB-” al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de intrările de capital aferente, care sprijină convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macro. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt însă contrabalansate de „deficitele bugetare şi de cont curent duble, mari şi persistente, de incertitudinile politice ridicate, de rigidităţile bugetare ridicate şi de o poziţie de debitor extern net destul de ridicată”, avertizează agenţia.
În ceea ce priveşte fondurile europene, „se preconizează că fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă, vor accelera şi sprijini creşterea, în special investiţiile, începând din 2025. Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui, de asemenea, să îmbunătăţească potenţialul de creştere al economiei, accelerând recuperarea decalajului către nivelul mediu al UE. Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi stimulente anticiclice în contextul ajustărilor fiscale”, punctează Fitch.
„Deşi România s-a bucurat în ultimii ani de condiţii de piaţă în general favorabile şi de o lichiditate amplă pe piaţă, cerinţele mari de finanţare expun statul suveran la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluţiilor politice, după cum a ilustrat o creştere temporară de 40-50 pb a randamentelor interne la sfârşitul lunii noiembrie”, avertizează Fitch. Totuşi, în ciuda creşterii gradului de îndatorare, raportul dintre plata dobânzilor şi venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât mediana de 7,5%.
Sectorul bancar este solid
Un plus pentru România este, potrivit Fitch, sectorul bancar solid.
Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârşitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) şi lichid, finanţarea provenind în principal din depozitele granulare ale clienţilor locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Profitabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deşi impozitul pe cifra de afaceri are un impact mai semnificativ asupra băncilor mici”, estimează Fitch.
România are un scor de relevanţă ESG (RS) de „5[+]” atât pentru stabilitate şi drepturi politice, cât şi pentru statul de drept, calitatea instituţională şi de reglementare şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România are o clasare moderată în clasamentul WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei”, apreciază Fitch.
Ce ar putea strica ratingul și mai mult
Fitch enumeră, de asemenea, mai mulţi factori, numiţi „sensibilităţi de rating”, care, invidual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating, adică la o retrogradare.
– Fiscal: Continuarea creşterii rapide a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu, din cauza neaplicării unor măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susţinută şi credibilă sau a unei creşteri economice slabe.
– Macro/Extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanţării şi lichidităţii externe sau asupra stabilităţii macroeconomice, ca urmare a unui nivel ridicat al dublului deficit bugetar şi al DAC sau a şocurilor politice interne.
Ce ar putea îmbunătăți ratingul
Fitch menţionează şi factorii care, individual sau colectiv, ar putea conduce la o acţiune de rating pozitivă/în creştere
– Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care sprijină stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.
– Extern: Reducerea îndatorării externe şi a riscurilor de finanţare externă, ca urmare a unei îmbunătăţiri structurale a poziţiei contului curent, potrivit digi24.ro.
