La Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat dosarul cu stadiul procesual de „contestație în anulare ” împotriva unei decizii pronunțate în apel, contestatorul fiind fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, condamant definitiv la 8 ani de închisoare pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală.
În urmă cu o lună, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, definitiv, pe fostul episcop de Huși, Corneliu Bârlădeanu (cunoscut și ca Corneliu Onilă), la 8 ani de închisoare cu executare pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală. Instanța Supremă a respins recursul acestuia, menținând astfel hotărârea instanței de fond. Alături de el, fostul arhimandrit Sebastian Jitaru a fost condamnat definitiv pentru fapte similare. Deși pedeapsa i-a fost redusă cu un an, Jitaru va executa 14 ani și 2 luni de detenție.
În urma condamnării definitive, Onilă a acționat printr-o cale extraordinară de atac, la ÎCCJ, mai exact, a depus o contestație în anulare. Printr-o astfel de acțiune Onilă, dacă i se aprobă, ar putea obține anularea condamnării, rejudecarea dosarului sau o corectură a hotărârii.
Pentru analiza acțiunii lui Onilă, ÎCCJ a stabilit termen la data de 09 octombrie 2025.
PESTE 100 de ACTE DE VIOL
În total, peste 100 de acte de viol au fost reținute în sarcina celor doi foști clerici. Judecătorii au stabilit că aceștia, alături de Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur”, trebuie să plătească în solidar despăgubiri morale de 170.000 de euro către cele trei victime, plus cheltuieli judiciare în valoare de aproape 100.000 de lei.
Dosarul a fost deschis în urma unei investigații jurnalistice „Să fie lumină…”
Cazul a fost readus în atenția publică în urma unei investigații publicate de jurnaliștii „Să fie lumină”, care a scos la iveală detalii șocante privind abuzurile sexuale comise de Corneliu Bârlădeanu și protejate ani la rând în interiorul Bisericii. În 2017, Bârlădeanu a fost șantajat de trei clerici, printre care și Jitaru, cu înregistrări video compromițătoare. A urmat o plângere la DNA și o anchetă inițială care s-a limitat la faptele de șantaj.
Abia după publicarea dezvăluirilor jurnalistice, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a redeschis dosarul penal privind faptele de abuz sexual. Reporterii „Să fie lumină” au documentat mărturii ale unor foști elevi de seminar care acuzau abuzuri repetate în chiliile prelaților, dar și lipsa de reacție a autorităților bisericești.
Corneliu Bârlădeanu a negat toate acuzațiile, susținând prin avocat că imaginile compromițătoare ar fi fost trucate. Cu toate acestea, nu și-a pierdut niciodată titlul de episcop retras.
Ascensiune rapidă în ierarhia bisericească, doar până la titlul de „preasfințit”
Întronizat episcop al Hușilor în 2009, la doar 43 de ani, Corneliu Bârlădeanu a fost considerat un nume promițător în Biserica Ortodoxă Română. A studiat teologia în Germania, la Universitatea din Marburg, și a fost activ în mediul academic, dar și în viața liturgică din Eparhia Hușilor. Între anii 1997 și 2017, a parcurs o ascensiune semnificativă în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, începând ca consilier cultural la Centrul Eparhial al Episcopiei Hușilor (1997–1998), apoi fiind numit vicar administrativ al aceleiași eparhii în 1998, la propunerea părintelui episcop Ioachim. La data de 27 octombrie 1999, a fost ales Arhiereu Vicar al Episcopiei Hușilor cu titlul de „Bârlădeanul”, numire oficializată prin decretul prezidențial nr. 415 din 7 decembrie 1999, semnat de președintele Emil Constantinescu. A îndeplinit această funcție până în 17 iunie 2009, iar începând cu 18 iunie 2009, a fost înscăunat ca Episcop al Hușilor, slujind în această calitate până la 18 august 2017. Potrivit surselor SeaPress, PS Corneliu urma să fie propus pentru treapta de „arhiepiscop” în următorii ani, dacă nu ar fi fost centrul acestui scandal.
În urma condamnării definitive, Patriarhia Română a confirmat public caterisirea lui Onilă.
