Miercuri, 14 mai, Tribunalul Constanța, a respins cererea Arhiepiscopului Teodosie împotriva clasării procurorului din cadrul DNA legat de o plângere pe numele denunțătorului său, Petrică Leașcu. Decizia instanței este definitivă.
MINUTA
În baza art. 341 alin. (6) lit. a C. proc. pen., admite exceptia inadmisibilitătii invocată de reprezentantul Ministerului Public si respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul PETRESCU TEODOSIE, împotriva solutiei de clasare dispusă prin rechizitoriul nr. 183/9/P/2023 din data de 26.04.2024, sub aspectul săvârsirii infractiunii de trafic de influentă, prev de art 6 din Legea nr. 78/2000 rap la art 291 alin 1 C. pen. mentinută prin ordonanta nr. 20/II/2/2024 din data de 27.06.2024 emisă de D.N.A. – S.T. Constanta. In baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen., obligă pe petentul PETRESCU TEODOSIE la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronuntată, prin punerea hotărârii la dispozitia părtilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală, astăzi, 14 mai 2025.
se arată în minuta instanței
Cu alte cuvinte, decizia procurorului de a clasa plângerea împotriva fostului preot, Petrică Leașcu, a fost corectă, potrivit instanței. Petrică Leașcu este nevinovat, interesul său nu a fost să comită o infracțiune, ci să arate un adevăr.
Context
Arhiepiscopul Teodosie, prin avocații săi, au depus o plângere la Curtea de Apel Constanța privind clasarea urmăririi penale a lui Leașcu, cel care a făcut investigația pentru Recorder. Cazul a fost declinat Tribunalului Constanța. Deși procurorii explică faptul că Leașcu nu a intenționat direct, ci a fost totul doar un demers jurnalistic pentru a demonstra anumite fapte, avocații lui Teodosie spun că, de fapt, Parchetul ar încerca să-l albească.
Plângerea arhiepiscopului vine după ce, Leașcu a jucat rolul unui om de afaceri în timp ce l-a filmat pe ascuns pe Teodosie în timp ce și-a dat acordul pentru „fraudarea banilor publici”, numind mita „mană cerească”. Astfel, Teodosie, prin apărarea sa, spune că și Leașcu ar trebui anchetat pentru această propunere „coruptă”.
Vă reamintim că Teodosie este acuzat, de procurorii DNA Constanța de cumpărare de influență, alături de consilierul său, Ilie Petre, care este acuzat de complicitate la cumpărare de influență. Ancheta a luat naștere în urma unei investigații Recorder în care au fost publicate imagini filmate cu camera ascunsă în care fostul preot, Petrică Leașcu, care a pretins că ar fi fost un om de afaceri și i-a propus Arhiepiscopului Tomisului să obțină o finanțare de 800.000 de lei, în schimbul unui comision de 20 la sută – adică peste 160 de mii de lei.
Fostul preot Petrică Leașcu a filmat totul cu o cameră ascunsă. În urma investigației, în spațiul public a apărut și o petiție online în care s-a cerut procurorilor DNA să ancheteze cazul. Petiția a strâns peste 14.000 de semnături. În urma anchetei DNA, dosarul lui Teodosie și al lui Ilie Petre a fost trimis în judecată. Cazul a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodean, fost șef DNA Constanța, în prezent șef la Secția Urmărire Penală de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Ce spunea Petrică Leașcu
La ultimul termen în acest dosar, Petrică Leașcu a precizat că nu a dorit să comită fapta de care îl acuză Teodosie, ci a dorit să aducă la cunoștință publicului nivelul de corupție din BOR.
Astăzi s-a judecat pe fond contestația depusă de arhiepiscopul Teodosie împotriva soluției de netrimitere în judecată a mea. Am invocat faptul că sunt protejat de legea 361/2022 și de asemenea, am pus sau am supus atenției instanței că în dosarul în care este trimis în judecată arhiepiscopul Teodosie, Curtea de Apel Constanța, a reținut calitatea de avertizor de interes public. Fapt confirmat și de ICCJ. Pe cale de consecință ținând cont că nu am avut intenția să fac trafic de influență. Nu a fost o răzbunare împotriva arhiepiscopului Teodosie, ci doar am dorit să aduc la cunoștința opiniei publice nivelul de corupție din BOR.
a precizat Petrică Leașcu la ultimul termen
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
