Judecătorii Tribunalului Constanța au motivat decizia prin care l-au condamnat pe Andrei Oniscu, student al Universității „Ovidius”, acuzat că a încercat să-și incendieze profesorul în urma unui examen eșuat. Fapta, comisă în vara anului 2024, a fost calificată drept tentativă de omor și distrugere, iar instanța a arătat că acțiunea a fost premeditată, cu un grad ridicat de pericol social, iar vinovăția a fost dovedită prin declarațiile inculpatului, coroborate cu probele administrate în ambele faze procesuale. Deși nu au rezultat vătămări grave, judecătorii au subliniat că doar prezența de spirit a victimei a împiedicat un deznodământ tragic.
În hotărârea motivată, instanța arată că fapta comisă de student a avut un caracter premeditat, iar pericolul social al acțiunii este extrem de ridicat.
Potrivit documentului, pe 27 iunie 2024, studentul Andrei Oniscu, nemulțumit că a luat nota 4 la un examen de restanță la Universitatea „Ovidius” din Constanța, a cumpărat spirt medicinal de la un magazin din apropiere, a revenit în sala de curs și și-a stropit profesorul cu lichidul inflamabil, căruia i-a dat foc cu o brichetă. După atac, a blocat ușa laboratorului pentru a împiedica victima să iasă. Profesorul a reușit să stingă flăcările și să limiteze pagubele, iar incidentul a fost confirmat prin declarații, camere de supraveghere și cercetarea la fața locului.
Deși suferă de Asperger, expertiza a confirmat că a avut discernământ
Fiind audiat, inculpatul a declarat că a dorit să se răzbune pe profesor pentru că l-a notat incorect, că suferă de sindromul Asperger și are uneori crize de violență, menționând totodată că regretă cele întâmplate și are intenții suicidale; totuși, expertiza a confirmat că a avut discernământ la momentul comiterii faptei, susțin magistrații.
(…) Cu ocazia audierii ca inculpat, tot în prezența apărătorului din oficiu, cel în cauză și-a menținut susținerile inițiale, însă a precizat că dacă ar fi cercetat în stare de libertate probabil că va încerca să se sinucidă. Când a fost informat despre extinderea urmăririi penale și a acțiunii penale împotriva sa și pentru infracțiunea de distrugere, în prezența apărătorului ales, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere. Întrucât din înscrisurile prezentate rezulta că inculpatul suferă de sindromul Asperger, adică o boaă psihică, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică s-a conchis că inculpatul este diagnosticat cu: Tulburare Asperger. Suprasimulare. Discernământ păstrat atât în prezent, cât și la data săvârșirii faptei și în raport cu aceasta. Pacientul este orientat temporo-spațial, auto și allopsihic. Are conștiința bolii și afirmativ este compliant la tratamentul ambulator sub supravegherea mamei. Prezintă pericol social ridicat. Nu se recomandă instituirea unor măsuri de siguranță cu caracter medical. Se recomandă continuarea tratamentului psihiatric.(…)
se arată în motivarea instanței
Instanța susține că Oniscu a avut intenția, cel puțin indirectă, DE A UCIDE, de a produce leziuni incompatibilie cu viața
În considerarea probatoriului administrat rezultă că asupra persoanei vătămate au fost exercitate acte de violență fizică în scop vindicativ, iar prin raportare la împrejurările concrete de desfășurare a incidentului, la metoda instrumentului vulnerant, adică folosirea de instrumente care pot provoca arsuri grave sau chiar moartea unei persoane, adică sunt idonee în provocarea de leziuni tanato-generatoare, se poate conchide că acțiunile făptuitorului învederează intenția, cel puțin indirectă, de a ucide, adică de a produce leziuni incompatibile cu viața victimei sale, doar prezența de spirit a victimei și hazardul făcând ca rezultatul socialmente periculos să nu se producă.
susține instanța
Defectuozitatea modului de acțiune au fost factorii relativi care împiedicat producere rezultatului periculos pentru viața profesorului
Cât timp intenția declarată a inculpatului a fost aceea de a se răzbuna pe profesorul său examinator și de a-l speria pe acesta incendiindu-l cu o substanță inflamabilă, iar lichidul inflamabil ales a fost spirtul medicinal (alcool sanitar), adică o substanță care se aprinde ușor și este un adjuvant pentru procese pirogene, se poate conchide facil că acțiunea ilicită a inculpatului a fost proprie pentru scopul urmărit, însă defectuozitatea modului său de acțiune și șansa persoanei vătămate au fost factorii relativi care au împiedicat producerea rezultatului periculos pentru viața subiectului pasiv al infracțiunii. (…)
precizează judecătorul
Făptuitorul a PREVĂZUT posibilitatea de a provoca distrugeri
Totodată, acțiunea ilicită a inculpatului de a pulveriza spirtul medicinal în sala de curs urmată de aprinderea acestui lichid inflamabil învederează că făptuitorul a prevăzut posibilitatea de a provoca distrugeri sau degradări ale bunurilor din sala de curs a universității, rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit, în mod evident acesta l-a acceptat, săvârșind fapta de distrugere cu intenție indirectă.
susține magistratul Tribunalului Constanța
„Norocul că bluza nu a fost una foarte inflamabilă/ În alte circumstanțe, urmările puteau fi mult mai grave”
Se invocă de apărare că nu a ars profesorul (hainele de pe acesta), că nu are urme de arsuri, deşi sunt reclamate (pozele confirmă) inroşirea braţelor victimei, f.21- ca atare o arsură, fie şi superficială, care trece fără ingrijiri medicale, dar care a avut loc şi, aşa cum s-a arătat, doar prezenţa de spirit a victimei, promptitudinea in a acţiona a acestuia, poate şi norocul sau aspectul că bluza de pe profesor nu a fost una foarte inflamabilă (ca material), au dus la producerea doar a acestor urmări, insă este evident că in alte circumstanţe şi faţă de o altă victimă, urmările puteau fi mult mai grave. Nu este necesar să fie foc deschis asupra victimei cum invocă apărarea, inculpatul nu a venit cu un aruncător de flăcări, dar l-a stropit cu spirt, a dat foc lichidului şi flacăra s-a aprins, apoi a blocat uşa de la clasă aproape un minut pentru ca profesorul să nu scape. Nu este niciun fel de dubiu asupra vinovăţiei inculpatului, cum solicită apărarea, iar alcoolul medicinal, având combuustie ridicată-arde, este un fapt de notorietate, cunoscut de oricine şi de inculpat.
se mai arată în actul instanței
Judecătorul mai susține, în continuare, că vinovăția lui Andrei Oniscu a fost dovedită nu doar prin propria declarație de recunoaștere, ci și prin coroborarea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, inclusiv declarațiile martorilor, care au confirmat gravitatea incidentului și spaima provocată chiar și profesorului, un om cu experiență. Instanța a reținut că inculpatul, student fără antecedente, are șanse de reintegrare socială, iar urmările faptei nu au fost extrem de grave. Totuși, acțiunile sale – stropirea intenționată a profesorului cu spirt medicinal și aprinderea lichidului, urmate de blocarea ușii pentru a împiedica ieșirea victimei – întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor și ale infracțiunii de distrugere, în concurs formal.
Oniscu Andrei a dat dovadă de un curaj infracțional RIDICAT și de un pericol social SPORIT/ Instanța, însă, a ținut cont și de cantitatea redusă de spirt
(…) Din analiza fişei de cazier judiciar, rezultă că inculpatul nu are antecedente penale. La stabilirea şi individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de artr.74 C.pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, gradul pericol social foarte ridicat care rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpat – aşa cum a fost descrisă pe larg anterior– inculpatul fiind cel care a procurat spirtul s-a dus la profesor, a dat foc lichidului care avea combustie ridicată,dând dovadă de un curaj infracţional ridicat şi de un periocol social sporit, aspecte care putea aduce urmări mult mai grave, dar se va avea in vedere şi faptul că nu are antecedente penale, este student, integrat social, are o familie care il sprijină, dar şi de aspectul că nu pare a-şi fi asumat fapta care este gravă, se va avea totuşi in vedere cantitatea redusă de spirt cu care a stropit profesorul, ca şi aspectul că urmările nu au fost grave, de aceea se va aplica acestuia câte o pedepeapsă sub forma minimului special prevăzut de lege, cea de 5 ani pentru tentativă la omor şi cea de 2 ani pentru distrugere (…)
a motivat instanța
A contestat condamnarea
Oniscu Andrei a fost condamnat la 5 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru tentativă de omor și distrugere, fără acord de recunoaștere. I s-au aplicat și pedepse complementare și accesorii constând în interzicerea unor drepturi pe perioade de 4 și 5 ani. A fost menținută măsura arestului la domiciliu și s-au dedus perioadele de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu. Este obligat la plata unor despăgubiri materiale către Universitatea “Ovidius” și a cheltuielilor judiciare în valoare de 3720 lei. Decizia poate fi atacată cu apel în 10 zile.
Oniscu Andrei a contestat deja decizia Tribunalului Constanța. Decizia definitivă va fi luată de Curtea de Apel Constanța.
Facem precizarea că orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea. (2) Oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare. De asemenea, informațiile obținute de publicația noastră sunt din surse deschise publicului.
