„La ora 7:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui.” Cu aceste cuvinte, cardinalul Kevin Farrell a anunțat, luni dimineață, moartea Papei Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice. Mesajul transmis prin canalul oficial de televiziune al Vaticanului a fost preluat rapid de agențiile internaționale, marcând sfârșitul unei epoci istorice pentru credincioșii din întreaga lume.
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit la Vatican, după o papalitate de peste 12 ani, marcată de reforme curajoase, tensiuni interne și o viziune modernizatoare asupra Bisericii. Ultima sa apariție publică a avut loc cu doar o zi înainte, duminică, când a oferit binecuvântarea tradițională miilor de pelerini adunați în Piața Sfântul Petru.
Ales pe 13 martie 2013, Jorge Mario Bergoglio a fost un papă al contrastelor – iubit pentru simplitate, criticat pentru îndrăzneală, adulat de mase și contestat de nucleul conservator al Vaticanului. În ciuda tuturor provocărilor, și-a asumat rolul de reformator într-o instituție milenară aflată sub presiunea vremurilor moderne.
Francisc a reorganizat birocrația de la Vatican, a numit femei în funcții de conducere, a lansat dezbateri curajoase despre sexualitate, hirotonirea femeilor și rolul laicilor, și a devenit o voce globală pentru pace, solidaritate și justiție socială. A refuzat luxul apartamentelor papale și a trăit modest, pentru „sănătatea sa psihologică”.
Moartea sa deschide un nou capitol în istoria Bisericii. Cu aproape 80% dintre cardinalii electori numiți de el, conclavul din februarie 2025 ar putea duce mai departe direcția progresistă imprimată de Francisc – o moștenire complexă, dar profund transformatoare.
