Administrația Trump se pregătește să transfere un număr semnificativ de migranți fără acte la baza militară americană Guantanamo Bay, iar printre cei vizați se află și peste 100 de cetățeni români, potrivit unor documente obținute de POLITICO. În total, aproximativ 9.000 de persoane sunt în curs de verificare pentru a fi relocate în acest centru de detenție temporară aflat pe teritoriul Cubei. Transferurile ar putea începe chiar de miercuri, iar cei reținuți ar urma să fie ținuți în Guantanamo până la deportarea în țările de origine.
Motivul oficial invocat pentru aceste mutări este eliberarea spațiului din centrele de detenție de pe teritoriul SUA. Totuși, alegerea acestei locații cu o reputație controversată, utilizată în trecut pentru suspecți de terorism, transmite și un mesaj simbolic de descurajare a imigrației ilegale către restul lumii, scrie Politico.
Planurile au fost puse la punct în doar câteva zile și, conform documentelor, ar putea suferi modificări. În plus, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) nu intenționează să anunțe din timp țările de origine ale migranților vizați de aceste transferuri.
Purtătorii de cuvânt ai DHS și ai Departamentului de Stat nu au oferit un răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Toate aceste planuri apar în contextul în care Casa Albă exercită presiuni asupra Serviciului pentru Imigrație și Vamă (ICE) pentru a crește numărul arestărilor, consilierul principal Stephen Miller cerând până la 3.000 de rețineri pe zi. Agenția se confruntă cu o criză de spații de detenție și solicită fonduri suplimentare de la Congres pentru angajarea de personal și extinderea capacității de detenție interne.
100 de români, printre cei relocați
Potrivit unuia dintre documentele analizate, aproximativ 800 de europeni — printre care 1 austriac, 100 de români și 170 de ruși — sunt luați în calcul pentru aceste transferuri. Acest aspect al planului a stârnit îngrijorare în rândul unor diplomați americani, care subliniază că majoritatea țărilor europene sunt aliați ai SUA și cooperează deja în procesele de repatriere, astfel că nu se justifică mutarea acestora la Guantanamo.
Oficialii Departamentului de Stat responsabili de relațiile cu Europa încearcă să convingă DHS să renunțe la acest demers.
„Mesajul este menit să șocheze și să provoace indignare. Dar suntem aliați,” a declarat un oficial al Departamentului de Stat, sub protecția anonimatului.
Planul se suprapune și cu o serie de acțiuni în instanță menite să blocheze complet folosirea bazei Guantanamo pentru detenția migranților. Un proces colectiv aflat pe rol în Washington susține că în prezent, aproximativ 70 de migranți sunt deținuți acolo în condiții „punitiv-restrictive”, printre care hrană insuficientă, haine schimbate rar și infestări cu rozătoare.
Guvernul nu a oferit niciun motiv legitim pentru care aceste persoane să fie reținute la Guantanamo în locul centrelor din interiorul SUA”, argumentează avocații ACLU în plângere. „În schimb, autoritățile folosesc amenințarea detenției la Guantanamo pentru a speria migranții, a descuraja noi valuri de imigrație, a forța auto-deportarea și a constrânge persoanele reținute să renunțe la contestații și să accepte deportarea.”
Cazul este analizat de judecătorul federal Carl Nichols, numit în funcție de Donald Trump.
Nu este clar cât vor rămâne la Guantanamo noii deținuți
Baza militară de la Guantanamo Bay, aflată pe teritoriul Cubei, a fost folosită ani la rând pentru încarcerarea suspecților de terorism capturați după atacurile din 11 septembrie. În ultimii ani, administrația Trump a început să folosească baza și pentru migranți aflați în proceduri de deportare.
De la începutul lunii februarie, SUA au reținut aproximativ 500 de migranți la Guantanamo, conform unui document recent depus în instanță. Senatorul democrat Gary Peters a declarat luna trecută că fiecare deținut costă statul aproximativ 100.000 de dolari pe zi.
În perioada de vârf a războiului împotriva terorismului, SUA au deținut 780 de persoane la Guantanamo Bay. Ordinul emis de Trump în ianuarie, prin care cere extinderea capacității la 30.000 de migranți, i-a luat prin surprindere pe oficialii Pentagonului. Mulți dintre ei s-au arătat îngrijorați de condițiile climatice dificile, lipsa personalului medical și logistic, precum și de costurile mari asociate mobilizării armatei în scopuri de securizare a granițelor.
Baza navală, care are o suprafață de 116 km² și este închiriată de SUA din 1903, a găzduit în luna februarie 178 de migranți, înainte ca administrația Trump să transfere brusc un grup de venezueleni. Într-un document depus în instanță pe 20 februarie, guvernul a precizat că centrul de detenție este destinat doar utilizării temporare, și nu pentru rețineri pe termen nedefinit, potrivit antena3.ro.
