Statele Unite cer controlul unui gazoduct esențial din Ucraina, folosit pentru a transporta gaz rusesc către Europa, potrivit unor surse citate de Reuters, relatează The Guardian. Mișcarea este descrisă de unii oficiali ucraineni ca un „șantaj colonial”.
Vineri, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit pentru a discuta o propunere a Casei Albe privind un acord legat de resursele minerale ale Ucrainei. Președintele american Donald Trump vrea ca Ucraina să cedeze accesul la resursele sale naturale ca „răsplată” pentru armele livrate anterior de administrația Biden.
Discuțiile au devenit tot mai tensionate, iar cea mai recentă variantă a propunerii americane este și mai radicală decât cea prezentată în februarie, care solicita acces la resurse în valoare de 500 de miliarde de dolari – metale rare, petrol și gaze.
Reuters susține, citând o sursă apropiată negocierilor, că documentul actual cere ca International Development Finance Corporation (instituție americană de finanțare pentru dezvoltare) să preia controlul gazoductului ce pornește din orașul Sudzha (Rusia) și ajunge până la Ujhorod (Ucraina), la granița cu UE și Slovacia – o rută energetică majoră construită în perioada sovietică.
Ucraina a oprit livrările de gaz prin această conductă la 1 ianuarie 2025, odată cu expirarea contractului de 5 ani cu Gazprom. Ambele țări obținuseră anterior sute de milioane de euro din taxe de tranzit, chiar și în primii ani de război.
„SUA vor tot ce pot lua”
Volodimir Landa, economist la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev, a declarat că americanii „vor tot ce pot lua” și că cererile lor sunt „de tip colonial”, cu șanse mici să fie acceptate de Ucraina.
Toamna trecută, președintele Volodimir Zelenski a sugerat că SUA ar putea investi în sectorul minier ucrainean, în schimbul livrărilor viitoare de arme. Trump, însă, a refuzat să ofere garanții de securitate sau sprijin militar, dar continuă să pretindă acces la resurse.
Săptămâna trecută, Trump l-a acuzat pe Zelenski că vrea să „renunțe la înțelegere” și a avertizat că acesta va avea „probleme mari” dacă nu semnează.
Într-o conferință de presă joi, Zelenski a spus că este deschis la un acord pentru modernizarea țării, dar doar dacă există „paritate” – adică împărțirea veniturilor 50-50: „Apăr ce este al Ucrainei. Trebuie să fie un parteneriat avantajos pentru ambele părți.”
Trezoreria SUA a confirmat că discuțiile continuă „la nivel tehnic”.
Între timp, emisarul special american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că afirmațiile sale despre o posibilă împărțire a Ucrainei au fost greșit înțelese. Într-un interviu pentru The Times, Kellogg sugerase că țara ar putea fi divizată „aproape ca Berlinul după al Doilea Război Mondial”. Ulterior, el a precizat pe rețeaua X că se referea la o „forță de reziliență post-încetare a focului” care să sprijine suveranitatea Ucrainei, cu trupe britanice și franceze staționate în Kiev și alte zone, în timp ce trupele ruse ar rămâne în teritoriile ocupate.
Vineri, Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, a avut discuții cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Presa rusă susține că Witkoff ar fi propus cedarea celor patru regiuni revendicate de Rusia, inclusiv teritorii încă aflate sub control ucrainean, unde locuiesc peste un milion de oameni.
Tot vineri, în cadrul reuniunii grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aliații Kievului au anunțat un sprijin militar suplimentar record, în valoare de 21 de miliarde de euro. Ei l-au acuzat pe Putin că tergiversează aplicarea unui armistițiu de 30 de zile, deja acceptat de Ucraina.
Sâmbătă dimineață, Rusia a lansat noi atacuri aeriene asupra unor ținte civile din Ucraina. Trei depozite au fost distruse la Kiev, iar două persoane au fost rănite. De la propunerea SUA privind un armistițiu, din 11 martie, Rusia a lansat 70 de rachete și 2.200 de drone, potrivit autorităților ucrainene.
