A doua zi de Paște, cunoscută drept Lunea Paștelui, este o zi încărcată de semnificații și tradiții care variază în funcție de regiune, dar păstrează pretutindeni spiritul de sărbătoare, comuniune și speranță adus de Învierea Domnului.
După duminica Învierii, în care credincioșii celebrează victoria vieții asupra morții, luni este ziua în care oamenii încep să se viziteze unii pe alții, să își ureze „Hristos a înviat!” și să împărtășească bucuria Sărbătorii alături de rude, vecini și prieteni.
🌿 Tradiții religioase și semnificație creștină
Lunea Paștelui nu este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul religios, dar face parte din Săptămâna Luminată, un interval sfânt în care slujbele din biserici sunt deosebit de solemne și pline de lumină.
În unele zone, credincioșii revin la biserică și în această zi pentru a participa la Liturghie, pentru rugăciune și binecuvântare, mulțumind pentru harul Învierii. Se spune că, pe tot parcursul Săptămânii Luminate, porțile Raiului rămân deschise pentru toți cei care se roagă cu sinceritate.
🥚 Obiceiul stropitului sau „udatul fetelor”
Una dintre cele mai cunoscute tradiții păstrate mai ales în Ardeal, Banat și în zone din Maramureș este stropitul fetelor. Acest obicei, de origine germanică, spune că băieții merg în vizită la fete și le stropesc cu parfum sau apă, ca simbol al purificării, reînnoirii și al norocului în dragoste.
Fetele răsplătesc gestul cu ouă roșii, prăjituri și uneori un mic dar simbolic. Se crede că fetele care nu sunt stropite în această zi vor avea ghinion în dragoste sau nu se vor mărita în acel an.
🕊️ Zi a reconectării cu cei dragi
Lunea Paștelui este, în multe familii, o zi a vizitelor și a mesei în familie. Dacă Duminica Paștelui este petrecută adesea în casă, alături de cei apropiați, luni este momentul pentru vizite la nași, fini, prieteni sau rude îndepărtate.
Mesele sunt din nou îmbelșugate, iar ouăle roșii, cozonacul, pasca și friptura de miel sunt nelipsite. În mediul rural, această zi este folosită și pentru împărțirea de bucate în amintirea celor trecuți în neființă.
💬 Tradiții populare și superstiții
În unele zone ale țării, Lunea Paștelui are și câteva superstiții specifice:
- Nu se spală haine și nu se muncește, pentru a păstra puritatea Săptămânii Luminate;
- Se spune că dacă plouă în a doua zi de Paște, vara va fi una bogată în recolte;
- În anumite sate din Moldova și Bucovina, se organizează jocuri populare și hore, în curtea bisericii sau în centrul satului, ca simbol al comuniunii și al bucuriei.
A doua zi de Paște nu este doar o prelungire a sărbătorii, ci o oportunitate de a ne bucura împreună, de a păstra vii obiceiurile strămoșești și de a duce mai departe spiritul de lumină și speranță al Învierii.Este o zi în care liniștea se împletește cu veselia, iar credința cu recunoștința pentru tot ce avem – familie, prieteni, sănătate și viață.
