Sâmbătă, 11 ianuarie, este serbat Sfântul Cuvios Teodosie Cel Mare, ocrotitorul Arhiepiscopului Teodosie de la Constanța. Astfel, IPS Teodosie își va serba onomastica. Istoria alegerii numelui său este impresionantă. Potrivit surselor publicației noastre, preoții-nași de călugărie ai IPS Teodosie au pus același nume pe trei bilete dintre care ierarhul a ales, întâmplător, sfântul care urma să-i fie ocrotitor.
Arhiepiscopul Teodosie, înainte de a fi călugărit, a fost cântăreț bisericesc la Mănăstirea / Paraclisul Patriarhal Antim, din anul 1982. Acolo și-a întâlnit părinții duhovnicești Sofian Boghiu (recent canonizat ) și Grigorie Băbuș, care urmau a-i fi nași de călugărie alături de preotul Nicodim Dimulescu de la mănăstirea Crasna.
Deși arhiepiscopul Teodosie nu a propus niciodată un nume de călugărie, pentru că în lumea monahala numele călugăresc nu se alege, ci îți este dat, a fost observat de mai multe ori citind în bibliotecă despre viața Sfântului Cuvios Teodosie cel Mare. Așadar, cei doi părinți duhovnicești s-au sfătuit cu părintele Nicodim Dimulescu să-i ofere numele acestui sfânt actualului ierarh.
„Teodosie” scris pe toate cele trei foi, dintre care și-a ales numele de călugărie
Cei trei au scris pe trei foi același nume „ Teodosie ” și l-au pus pe (fostul) Macedon să aleagă. Doar că, înainte de a alege, pentru a-i testa smerenia pe care o avea atunci, l-au întrebat ce nume și-ar dori. El a spus orice alt nume, în afară de Teodosie. Bineînțeles, orice bilet ar fi tras, numele îi era menit: Teodosie.
Acest lucru s-a întâmplat în anul 1990, atunci când ierarhul a fost tuns în monahism.
Toate aceste informații au fost confirmate pentru unul dintre jurnaliștii Sea Press, chiar de părintele Nicodim Dimulescu, la telefon, cu un an înainte de a trece la cele veșnice.
Sâmbătă, 11 ianuarie, IPS Teodosie va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, potrivit programului Arhiepiscopiei Tomisului:
- de la ora 07:30 va oficia Sfânta Liturghie;
- de la ora 21:00 Acatistul Învierii Domnului.
Despre arhiepiscopul Teodosie
Arhiepiscopul Teodosie s-a născut în 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei, jud. Suceava. La botez a primit numele de Macedon.
A urmat şcoala primară în Dorna – Arini, Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1971-1976) şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1976-1980), cu licenţă în Teologie.
A urmat cursuri de doctorat, specializarea Studiul Biblic al Vechiului Testament şi Limba ebraică, la acelaşi Institut (1977-1981) şi la Universitatea Birmingham – Anglia (1 octombrie 1992 – 1 aprilie 1993).
A fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, jud. Prahova (1987) şi tuns în monahism (1990) cu numele Teodosie; hirotonit ierodiacon pe seama Paraclisului Sfânta Ecaterina al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar mai târziu ieromonah (martie 1992), când a fost şi hirotesit protosinghel; la începutul anului 1994 a fost hirotesit arhimandrit.
La 22 martie 1994 a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul „Snagoveanul” şi hirotonit arhiereu în 3 aprilie 1994.
În iulie 1999 a obţinut titlul de doctor în Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza: „Cartea Psalmilor şi importanţa ei pentru viaţa pastoral-misionară a Bisericii”; doctor în Muzică (2005).
În data de 21 februarie 2001 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în istoricul scaun arhiepiscopal de la Tomis (Constanţa).
A înfiinţat Seminarul Teologic Dionisie Exiguul şi Şcoala de cântăreţi bisericeşti Gherontie Nicolau, amândouă în Constanţa; supraveghează procesul de învăţământ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Ovidius din Constanţa ca profesor şi, o vreme, şi ca decan; conducător de doctorat; a participat ca delegat al Bisericii noastre la activităţi pastorale şi culturale în SUA şi în Europa, potrivit Basilica.
Despre Sfântului Cuvios Teodosie Cel Mare
Sfântul Cuvios Teodosie s-a născut în anul 423, în Mogarion, un sat din Capadocia (Asia Mică) din părinții Proheresiu și Evloghia care i-au oferit o educație aleasă. Cuviosul Teodosie a intrat în monahism, iar în jurul anului 451 a plecat spre Ierusalim unde s-a închinat la locurile sfinte a căror grijă o avea atunci patriarhul Juvenalie (420-458). Mergând la Antiohia, Fericitul Teodosie a dorit să-l vadă pe Cuviosul Simeon, cel ce stătea pe stâlp, și s-a învrednicit de binecuvântarea lui, potrivit Basilica.
O perioadă de timp Cuviosul Teodosie cel Mare a stat aproape de călugărul Longhin, apoi a slujit și a povățuit la Biserica de la locul „vechea ședere”, închinată Maicii Domnului, din Țara Sfântă, adunând în jurul lui mulți ucenici. În continuare Cuviosul Teodosie cel Mare s-a mutat într-o peșteră fiind aceea în care au poposit cei trei magi în drumul spre Betleem, iar aici s-au strâns și mai mulți ucenici în jurul său care îi ascultau sfaturile și-i urmau viața. Aici, timp de 30 de ani nu a gustat pâine, ci numai ierburi și fructe de finic.
Sute de persoane de care a avut grijă
Cuviosul Teodosie cel Mare, datorită numărului mare de frați, s-a gândit să întemeieze o mănăstire și a construit-o unde i-a descoperit lui Domnul. Astfel, s-a înălțat Mănăstirea care este numită până astăzi „Mănăstirea Cuviosului Teodosie cel Mare”, în apropiere de peștera sa. Pentru aceasta i s-a dat numele de „chinoviarhul”, adică începătorul de obște, nume cu care a fost trecut în rândul sfinților.
Cu timpul în Mănăstire a zidit patru Biserici: una pentru monahii ce vorbeau grecește, alta pentru armeni, arabi și perși, alta pentru bessi, adică pentru cei din părțile dinspre miazănoapte și alta pentru cei din alte locuri. Tot aici a mai înălțat trei clădiri, o bolniță pentru cei bolnavi, un azil pentru bătrâni și neputincioși și alta pentru pustnici. În Mănăstirea lui trăiau în jur de 693 de părinți și frați, de care avea toată grija. Cuviosul Teodosie s-a mutat la Domnul în anul 529. A fost înmormântat în peștera lui de lângă Betleem, potrivit Basilica.
IPS Teodosie este un ierarh controversat al Bisericii Ortodoxe Române, fiind implicat în mai multe dosare penale, în mai multe scandaluri, dar și într-un conflict cu Patriarhia Română.
