Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale acestui an, 634.000 tone echivalent petrol, fiind cu 18,6% mai mică (minus 145.000 tep) faţă de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de cărbune net au fost, în perioada menţionată, de 61.100 tep, mai mici cu 28.600 tep (minus 31,9%) faţă de ianuarie-aprilie 2023.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. Cărbunele este un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale, întrucât în perioadele
meteorologice extreme, precum şi în situaţii de criză energetică, acesta stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a sistemului electroenergetic naţional, se menţionează în proiect.
La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW.
România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit şi turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidenţă şi cercetate 299
perimetre miniere.
Potrivit Studiului privind posibilitatea implementării tehnologiilor avansate în exploatarea şi valorificare a cărbunelui realizat de către Ministerul Energiei în 2021, au fost identificate două
tehnologii de valorificare a cărbunelui cu scop non-energetic ce ar putea fi implementate în România: utilizarea cărbunilor pentru producţia de îngrăşăminte organo-minerale şi tehnologia
de depolimerizare a cărbunelui pentru producţia de diesel sintetic (tehnologia KDV).
Conținut Agerpres
