Fostul premier olandez Mark Rutte preia marţi conducerea NATO, în timp ce această alianţă de 32 de ţări occidentale se află în plină incertitudine cu o lună înainte de alegerile americane, relatează AFP.
El îi succedă marţi, către ora locală 10.00 (11.00, ora României), norvegianului Jens Stoltenberg, care a rămas la conducerea Alianţei Nord-Atlantice timp de zece ani. Acest transfer al puterii are loc la sediul NATO, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului, instanţa politică a NATO din care fac parte ambasadorii statelor membre.
Jens Stoltenberg, în vârstă de 65 de ani, urmează să deschidă reuniunea, iar Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, să o închidă.
Poate că vor exista nuanţe, schimbări de accent asupra cutărui sau cutărui lucru, însă va exista şi multă continuitate”, dă asigurări un diplomat de la NATO evocând această tranziiţie.
Cei doi se cunosc bine. În calitate de premier olandez, Mark Rutte şi-a reprezentat ţara la summiturile NATO în ultimii 14 ani. El l-a frecventat pe fostul premier norvegian înainte ca acesta să preia şefia NATO.
El are calităţile şi experienţa pentru a-şi face munca în mod excelent”, a declarat despre el Stoltenberg în ultima sa conferinţă publică, la Bruxelles, la 19 septembrie.
Iar acestea sunt mai mult decât necesare în faţa provocărilor care-l aşteaptă pe viitorul secretar general al NATO.
Războiul face în continuare ravagii în Ucraina, la uşa Alianţei, la doi ani şi jumătate după invazia acestei ţări de către armata rusă.
Susținere indispensabilă
Mark Rutte urmează să vegheze în prima sa mare reuniune – o reuniune a miniştrilor Apărării din NATO în perioada 17-18 octomrbie -, la menţinerea la cel mai înalt nivel a susţinerii indispensabile militare occidentale a Ucrainei în război, în contextul creşterii presiunilor în vederea punerii capăt acestui război şi deschiderii unor negocieri.
Statele Unite – prima putere militară şi departe prima putere în NATO – joacă un rol esenţial. Or America este în plină campanie electorală, iar pe ambele maluri ale Atlanticului se aşteaptă cu anxietate să se afle dacă vicepreşedinta democrată Kamala Harris sau fostul preşedinte republican Donald Trump se instalează la Casa Albă.
O eventuală victorie a miliardarului american la 5 noiembrie bântuie pe culoarele sediului NATO la Bruxelles, unde ameninţările unei retrageri americane ale fostului preşedinte al Statelor Unite răsună în continuare.
Olandezul s-a întâlnit în mai multe rânduri cu Donald Trump, căruia i-a ţinut piept într-o întâlnire, în 2018, la Washington. El i-a câştigat de asemenea încrederea, recunoscând că avea dreptate să sublinieze cât de necesară este o mai bună împărţire a poverii în NATO între americani şi europeni.
Mark Rutte, care a apărat mereu frugalitatea bugetară, este foarte aşteptat în acest subiect, inclusiv în cazul unei vicotrii a Kamalei Harris. Cereri americane de reechilibrare în cadrul Alianţei nu datează din preşedinţia lui Trump.
El trebuie totodată să se asigure că NATO este pregătit să facă ameninţării ruse, conform planurile de apărare adoptate în 2023. Acestea au arătat că aliaţii nu au o apărare antiaeriană sau capacităţi de producţie de artilerie, după ani de tăieri bugetare ale bugetelor militare.
Doar 23 dintre cele 32 de state membre şi-au atins obiectivul stabilit în urmă cu zece ani de a aloca cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare. Iar mai multe dintre ele dau asigurări că este necesar mai mult împotriva Kremlinului.
În aceste subiecte, aliaţii sunt foarte divizaţi, iar sarcina esenţială a lui Mark Rutte este, într-un cuvânt, potrivit lui Jens Stoltenberg: ”să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună. Este o familie mare, dar uneori este o adevărată provocare să-i păstrezi fericiţi pe toţi”.
