Armata nord-coreeană a distrus marţi, prin exploziv, secţiuni de drumuri folosite cândva pentru comerţul transfrontalier cu Coreea de Sud, a anunţat Seulul, într-un nou episod al tensiunilor în creştere dintre cei doi inamici, relatează AFP.
„Coreea de Nord a aruncat în aer părţi din drumurile Gyeongui şi Donghae la nord de linia de demarcaţie militară”, a precizat Statul Major Interarme al Coreei de Sud, folosind denumirea oficială a graniţei intercoreene.
Ca răspuns, forţele sud-coreene au tras focuri de armă pe propriul teritoriu, a adăugat instituţia, fără a oferi detalii.
Armata nord-coreeană a confirmat pe 9 octombrie că va tăia „definitiv” drumurile şi căile ferate, cu o mare încărcătură simbolică, ce leagă cele două ţări şi va construi „structuri defensive puternice” de-a lungul graniţei.
În practică, frontiera dintre cele două Corei este deja complet închisă. De la sfârşitul războiului în 1953, cele două drumuri intercoreene şi cele două linii de cale ferată au fost redeschise doar în perioade scurte de destindere.
În iunie 2020, Coreea de Nord a dinamitat deja un birou de legătură intercoreean deschis în 2018, când relaţiile dintre Seul şi Phenian treceau printr-una dintre aceste destinderi scurte, la Kaesong, la câţiva kilometri nord de graniţă.
Distrugerea acestor drumuri nefolosite este o nouă ilustrare a politicii de înăsprire a liderului nord-coreean Kim Jong Un faţă de Coreea de Sud, pe care a numit-o „principalul inamic” al ţării sale.
În ianuarie 2024, Kim a ordonat, de asemenea, dizolvarea tuturor instituţiilor responsabile de relaţiile cu Seulul şi cu proiectele privind reunificarea Coreei şi a ameninţat că va intra în război pentru orice încălcare a teritoriului său „chiar şi cu 0,001 milimetri”.
Relaţiile dintre cele două Corei s-au deteriorat considerabil de când preşedintele conservator Yoon Suk Yeol a venit la putere la Seul în 2022, el fiind un susţinător al unei politici ferme faţă de Nord şi al unei consolidări a alianţei militare cu Statele Unite şi Japonia. Cei trei aliaţi desfăşoară în mod regulat exerciţii militare comune pe care Phenianul le vede ca fiind repetiţii generale pentru o invadare a Nordului.
Conform presei de stat nord-coreene, Kim Jong Un a prezidat luni o reuniune a înalţilor oficiali militari ai ţării şi a definit liniile unei „acţiuni militare imediate”.
Întâlnirea a avut loc în contextul în care regimul nord-coreean s-a plâns de mai multe survoluri cu drone care au aruncat pliante de propagandă pline de „zvonuri incendiare şi prostii” asupra capitalei Phenian şi a acuzat Seulul că este responsabil de aceste acţiuni.
Duminică, Phenianul a avertizat că un nou survol cu o astfel de dronă va fi considerat o „declaraţie de război”.
Ministrul sud-coreean al Apărării, Kim Yong-hyun, a negat orice implicare, înainte de o clarificare din partea Statului Major Interarme al Coreei de Sud, care a precizat că „nu poate confirma dacă acuzaţiile nord-coreene sunt adevărate sau nu”.
Speculaţiile locale se referă la grupuri de militanţi din Coreea de Sud care au obiceiul de a trimite propagandă şi dolari în Nord, în general cu balonul, dar uneori şi cu ajutorul unor drone mici, greu de detectat.
Din mai, Coreea de Nord a trimis mii de baloane încărcate cu gunoi în Sud, determinând Seulul să-şi reia transmisiunile de propagandă prin difuzoare de-a lungul graniţei şi să suspende un acord încheiat în 2018 pentru a preveni ciocnirile militare.
La sfârşitul anului 2022, cinci drone nord-coreene au intrat în spaţiul aerian sud-coreean, primul incident de acest fel în cinci ani, paralizând traficul aerian de pe Aeroportul Internaţional din Seul. Armata sud-coreeană a trimis avioane de luptă, care nu au reuşit să doboare nicio dronă.
În iulie, Seulul a anunţat desfăşurarea până la sfârşitul anului a unor sisteme laser capabile să distrugă drone în zbor.
După întâlnirea de luni a înalţilor oficiali de la Phenian, „atenţia se concentrează asupra faptului dacă Coreea de Nord va răspunde prin trimiterea de drone în Sud sau dacă va lua măsuri puternice în cazul în care dronele se vor infiltra din nou pe teritoriul său”, a declarat pentru AFP Cheong Seong-chang, cercetător la Institutul Sejong.
„Coreea de Nord s-ar putea angaja în provocări grave de-a lungul graniţei dacă infiltrările de drone se repetă”, a prezis el.
