Opoziţia de centru-stânga din Lituania a câştigat clar duminică al doilea tur al alegerilor parlamentare în faţa conservatorilor aflaţi la putere, după o campanie dominată de îngrijorările legate de creşterea costului vieţii şi inegalitatea socială, relatează AFP şi dpa.
Partidul Social Democrat a ieşit pe prima poziţie, cu un total de 52 de locuri în parlamentul de 141 de membri, şi speră acum să formeze o coaliţie, conform rezultatelor parţiale disponibile luni dimineaţă. Formaţiunea este cu mult înaintea creştin-democraţilor conduşi de premierul Ingrida Simonyte, care au obţinut 28 de locuri.
„Rezultatele alegerilor au arătat că poporul lituanian vrea schimbare, că are nevoie de un guvern complet diferit”, a declarat Vilija Blinkeviciute, lidera social-democraţilor.
La 64 de ani, această femeie care şi-a petrecut întreaga carieră în sectorul public se află într-o poziţie puternică pentru a deveni prim-ministru după ce şi-a construit o reputaţie de apărătoare a problemelor sociale, părând adesea binevoitoare şi maternă în apelurile sale puternice de a rezolva dificultăţile financiare ale lituanienilor, comentează AFP.
Pentru asta, ea ar trebui să renunţe la locul său din Parlamentul European.
Social-democraţii urmează să-i înlocuiască pe conservatorii aflaţi la putere, o schimbare despre care analiştii spun că este puţin probabil să modifice sprijinul pentru Ucraina al acestei ţări membră a UE şi NATO.
Victoria social-democraţilor a fost anticipată de sondaje şi de primul tur de scrutin din urmă cu două săptămâni. Atunci, au fost alocate 70 de locuri în cadrul sistemului de reprezentare proporţională şi au fost acordate opt mandate directe. Restul de 63 de mandate au fost stabilite în al doilea tur de scrutin, care a avut loc duminică, explică dpa.
Acest stat baltic de 2,8 milioane de locuitori urmăreşte cu precauţie Rusia vecină, temându-se că va fi următoarea sa ţintă dacă Moscova câştigă războiul împotriva Ucrainei.
În timpul campaniei electorale, toate principalele partide lituaniene au convenit asupra necesităţii de a sprijini ferm Ucraina şi de a menţine sau chiar de a creşte bugetul apărării, care se ridică la aproximativ 3% din PIB, peste ţinta de 2% stabilită pentru membrii Alianţei Nord-Atlantice.
Conform Institutului Kiel din Germania, Lituania se află printre primele trei ţări din lume în ceea ce priveşte procentul din produsul intern brut cheltuit pentru ajutorul acordat Ucrainei, cu o rată de 1,64%.
Partidul Social Democrat, care a condus guvernul din 2012 până în 2016, mizează pe o coaliţie cu Uniunea Democratică ‘Pentru Lituania’ (14 mandate) şi Uniunea Populară a Agricultorilor Lituanieni (opt mandate). Împreună, aceste partide au un total de 74 de locuri, adică o majoritate absolută.
Tomas Valiunas, un student de 18 ani care a votat pentru social-democraţi, a declarat că numirea lui Blinkeviciute ca prim-ministru „nu ar fi ideală, dar nici tragică”. „Aş dori să văd o infrastructură mai bună şi o reducere a inegalităţilor sociale, care sunt printre cele mai mari din Europa”, a declarat el pentru AFP.
Valerija Zaltauskiene, o pensionară, speră la o creştere mai rapidă a pensiilor sub noul guvern. „Primesc o pensie de 300 de euro. Cum pot supravieţui cu o astfel de sumă?”, întreabă ea.
Social-democraţii s-au angajat să majoreze pensiile, să facă impozitarea mai progresivă, să impoziteze bunurile de lux şi să crească finanţarea serviciilor sociale.
Întrebat despre venirea la putere a unei coaliţii de centru-stânga, preşedintele Gitanas Nauseda a spus că speră că „va fi eficientă şi nu se va abate de la problemele fundamentale şi strategice ale vieţii ţării”.
Social-democraţii au exclus pentru formarea guvernului o coaliţie cu un nou partid populist, ‘Zori pe Neman’, condus de fostul deputat Remigijus Zemaitaitis, care a fost în centrul unei controverse în timpul campaniei.
Această formaţiune a câştigat 20 de locuri, conform rezultatelor parţiale, şi s-a clasat pe poziţia a treia.
Anul trecut, Zemaitaitis a renunţat la locul său în parlament după ce a fost criticat pentru presupuse comentarii antisemite.
El este judecat pentru incitare la ură, o acuzaţie pe care o neagă, susţinând că a criticat doar politica guvernului israelian în Gaza, scrie agerpres.ro.