Frustrarea aliaţilor NATO faţă de Ungaria atinge punctul de fierbere, în timp ce ţara continuă să flirteze cu Rusia, scrie Politico într-o analiză preluată de News.ro. Divizarea s-a accentuat miercuri, când oficialii maghiari au refuzat invitaţia de a participa la o reuniune chiar la Budapesta a tuturor ambasadorilor şi consilierilor militari din ţările NATO aflaţi la post în Ungaria. Scopul era de a discuta despre politica Budapestei de încurajare a legăturilor cu Rusia şi China.
„Am apreciat oportunitatea de a discuta noua politică a Ungariei cu aliaţii noştri. Faptul că a fost necesară o discuţie despre politica de «neutralitate» a unui aliat vorbeşte de la sine”, a declarat ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, într-o declaraţie făcută după întâlnirea de miercuri.
În timp ce Ungaria nu a fost prezentă la reuniunea NATO, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, urmează să ia cuvântul joi la o conferinţă de securitate în Belarus, alături de omologul său rus, Serghei Lavrov, şi chiar de ministrul sirian de externe, Bassam Sabbagh.
Premierul ungar Viktor Orban, deşi conduce o ţară care face parte din NATO de 25 de ani, a promovat conceptul de neutralitate economică, inclusiv o „schimbare a alinierii occidentale tradiţionale”.
„Trebuie să ne păstrăm relaţiile spre est şi spre vest”, a declarat el într-un interviu radio luna trecută.
Acest lucru a făcut din el un aliat din ce în ce mai incomod în cadrul NATO şi UE, într-un moment în care Occidentul ajută Ucraina şi încearcă să sancţioneze Rusia pentru războiul său de agresiune, notează Politico, potrivit News.ro.
Cine este aliatul lui Orban
Ungaria a blocat eforturile UE de a rambursa banii ţărilor care au făcut livrări de arme către Ucraina şi a îngreunat utilizarea încasărilor din activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta la finanţarea Kievului.
După ani de izolare, Viktor Orban a câştigat recent un aliat în persoana premierului slovac Robert Fico – un alt membru NATO. Fico a fost intervievat de propagandista rusă Olga Skabeeva în această săptămână, afirmând că intenţionează să viziteze Moscova pentru a aniversa anul viitor 80 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin.
Viktor Orban a apelat, de asemenea, la diplomaţia „independentă” – subminând adesea eforturile UE şi NATO. El s-a dus la Moscova în iulie pentru a se întâlni cu Putin, chiar dacă Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva liderului rus pentru crime de război.
UE a fost indignată de faptul că Orban se prezintă ca reprezentant al blocului. Ungaria deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, dar acest lucru nu-i conferă Budapestei o greutate suplimentară în diplomaţia internaţională.
Marţi, Orban s-a aflat la Tbilisi pentru a sprijini partidul de guvernământ din Georgia, susţinut de Rusia, în faţa condamnării din partea altor ţări UE, care au afirmat că acesta a fraudat alegerile parlamentare de duminică.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a criticat apariţia lui Orban în Georgia. „El nu vorbeşte în numele ţărilor din Europa, nu vorbeşte în numele Suediei, poate că vorbeşte în numele Rusiei, dar nu vorbeşte în numele nostru, al tuturor”, a declarat Kristersson.
Îngrijorări tot mai mari
Există îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la faptul că eforturile lui Orban din est transformă Ungaria într-un partener nesigur; pe lângă apropierea de Moscova, Orban a făcut lobby şi pe lângă China pentru a construi mai multe fabrici de automobile în ţara sa.
„Politica recent anunţată de neutralitate economică a Ungariei şi dependenţa sa tot mai mare de Moscova şi Beijing au implicaţii de securitate pentru Statele Unite şi interesele euro-atlantice”, a punctat ambasadorul american Pressman.
Nu există niciun mecanism pentru a da Ungaria afară din NATO, cea mai mare alianţă de apărare din lume şi cea care produce şi pune în circulaţie unele dintre cele mai sensibile secrete militare ale Occidentului.
În ciuda îngrijorărilor legate de Orban, diplomaţi de rang înalt din alte ţări NATO au declarat în mod repetat presei, sub rezerva anonimatului, că oficialii maghiari nu sunt excluşi din schimbul de informaţii sau din discuţii.
„Prin construcţie, fiecare aliat are acces deplin la toate documentele NATO, inclusiv la cele secrete”, a declarat Camille Grand, un fost secretar general adjunct al NATO.
„La un moment dat, dacă Ungaria îşi exprimă un fel de simpatie pentru punctele de vedere ale Rusiei sau pentru o abordare rusă a unora dintre crizele critice din Europa şi din jurul ei, capacitatea de a împărtăşi lucruri va deveni o problemă”, a subliniat Grand, care lucrează acum la think tank-ul European Council on Foreign Relations. „Nu cred că am ajuns încă acolo”, a adăugat ea.
Grand a remarcat că, în mod tradiţional, dacă un aliat NATO ieşea din rând, Statele Unite interveneau. De data aceasta, însă, Orban pariază că aliatul său Donald Trump va câştiga alegerile din SUA.
Guvernul Orban a devenit tot mai ostil faţă de ambasadorul Pressman şi faţă de echipa sa de la Budapesta, care a fost numită în funcţie de preşedintele în exerciţiu Joe Biden.
Un diplomat NATO a confirmat că există „îngrijorări serioase” din cauza ultimelor acţiuni şi retorici ale Ungariei. Reuniunea de miercuri „ar fi fost o ocazie utilă pentru Ungaria de a se explica în faţa aliaţilor săi, dar (reprezentanţii ei) au lipsit de la discuţie”, a spus diplomatul.
Paradoxul Orban
La începutul acestui an, Viktor Orban a obţinut o derogare unică pentru Ungaria de a nu participa la misiunea prin care NATO furnizează Ucrainei ajutor şi instruire militară. De asemenea, Budapesta a întârziat anul trecut ratificarea aderării Suediei la alianţă şi a petrecut luni de zile blocând candidatura lui Mark Rutte pentru a deveni şeful NATO.
Cu toate acestea, un alt oficial NATO a evidenţiat rolul continuu al Budapestei în sprijinirea activităţilor NATO – recunoscând în acelaşi timp divergenţa sa politică faţă de opiniile principale din cadrul alianţei. Pe partea operaţională, a subliniat oficialul, Ungaria joacă un rol în misiunea NATO din Kosovo. De asemenea, Ungaria găzduieşte un important comandament NATO.
Statutul de aliat controversat al Ungariei marchează o schimbare radicală pentru această ţară. Atunci când a aderat la NATO în 1999, alături de Polonia şi Republica Cehă, amintirile deceniilor în care aceste ţări au fost sateliţi sovietici erau încă proaspete. Toate trei au exercitat presiuni înverşunate pentru a fi admise în alianţă şi li s-a permis să adere în ciuda unor reticenţe la Washington şi în capitalele vest-europene.
Aderarea Ungariei a fost semnată de Orban, care, într-un discurs care a marcat ceremonia, a denunţat „relaţia nenaturală” care a făcut ţara sa dependentă de Moscova şi s-a bucurat că „puterea de ocupaţie” şi-a retras trupele din Ungaria în 1991.
„Cu toţii putem simţi, în modul cel mai direct, adevărata securitate pe care o înseamnă apartenenţa la NATO”, declara el la acea vreme, scrie digi24.ro.
