Comisia Europeană a revizuit semnificativ în scădere estimarea de creştere a economiei României pentru 2024, de la 3,3% la 1,4%, anticipând totuşi că avansul PIB se va îmbunătăţi în următoarii doi ani. Deficitul bugetar este prognozat la 8% în acest an, acesta urmând să se menţină aproape de acest nivel şi în următorii doi ani, în timp ce inflaţia va fi de peste 5%, potrivit prognozei economice a instituţiei, publicată vineri.
Potrivit Comisiei, creşterea economică este aşteptată să rămână limitată la 1,4% în 2024, fiind afectată de cererea externă scăzută şi de costurile ridicate ale energiei.
Totuşi, experţii Comisiei prevăd o accelerare a creşterii PIB-ului la 2,5% în 2025 şi 2,9% în 2026, impulsionat de o redresare treptată a cererii externe, condiţii financiare mai favorabile şi investiţii private în creştere.
România se confruntă cu o creştere a deficitului bugetar, prognozat să atingă 8% din PIB în 2024, faţă de 6,5% în 2023, din cauza cheltuielilor guvernamentale accelerate şi a creşterilor mari ale salariilor din sectorul public, pensiilor şi cheltuielilor sociale. Pentru 2025 şi 2026 sunt estimate deficite bugetare de 7,9%.
Prognoza Comisiei Europene nu include niciun impact al potenţialelor măsuri de reducere a deficitului bugetar ale guvernului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu, pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.
Aceste măsuri nu sunt suficient specificate de către guvernul României în această etapă, a subliniat raportul Comisiei. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în cadrul bugetului pentru 2025.
Inflaţia, deşi în scădere faţă de nivelurile ridicate din 2023 (de aproape 10%), va fi de 5,5% în 2024, din cauza presiunilor asupra preţurilor şi a cererii interne robuste. Pentru anul viitor este aşteptată o inflaţie de 3,9%, iar pentru 2026 de 3,6%.
Comisia a arătat că inflaţia va continua să încetinească până la sfârşitul lui 2026, fiind posibil să atingă ţinta BNR de 2,5% ±1 punct procentual.
În acelaşi timp, deficitul de cont curent va creşte la 8,3% din PIB în 2024, din cauza cererii interne puternice, cu perspective de reducere pe termen mediu printr-o consolidare a competitivităţii şi reforme structurale (7,6% în 2025 şi 6,9% în 2026).
În ciuda încetinirii economice, cererea de muncă rămâne puternică, iar rata şomajului va fi de 5,5% în 2024 şi 2025 şi de 5,4% în 2026.
Cu toate acestea, datoria publică a României este aşteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% până în 2026, scrie news.ro.