Autoritățile germane au intrat în gardă după alegerile prezidențiale din România și după încercările fără precedent de manipulare a opiniei publice de către actori antidemocratici. În Germania vor avea loc, în februarie, alegeri parlamentare anticipate, iar autoritățile de la Berlin vor să preîntâmpine o situație similară cu cea din România, scrie DW.
Mai multe organizații guvernamentale din Germania au avertizat că diverse grupări anti-democratice ar putea să conducă un efort similar de manipulare a opiniei publice înainte de alegerile din februarie – mai ales prin campanii țintite de dezinformare și prin atacuri cibernetice de tip război hibrid. Germania se teme că clivajele sociale din interiorul societății sale ar putea fi alimentate de actori ostili.
Agenția Federală pentru Protecția Constituției (BfV) avertizează cu privire la „posibilele încercări ale unor state străine de a exercita influență”. De asemenea, directoarea Agenției Federale pentru Securitate în IT (BSI), Claudia Plattner, afirmă că „există forțe din interiorul și din afara țării care au interesul să atace procesul electoral și să perturbe ordinea democratică”.
Germania trece și ea printr-un moment de tensiuni politice în accentuare, prăbușirea coaliției de guvernare de la Berlin și instabilitatea politică generată de victorii importante de etapă ale opoziției neo-fasciste, AfD, fac din momentul alegerilor anticipate unul propice pentru acțiuni din partea actorilor ostili.
Una dintre amenințările majore e reprezentată de atacurile cibernetice vizând persoane sau organizații importante, avertizează experții. Informațiile sensibile ar putea fi făcute publice în cadrul unor operațiuni coordonate de piraterie informatică și scurgeri. Modificarea și scoaterea din context a anumitor informații țintesc subminarea credibilității anumitor candidați și partide.
Situația din România, o lecție pentru Germania
Exemplul României, spune Josef Lentsch, director-general al conferinței Political Tech Summit, arată întregii lumi cât de puternică poate deveni influența digitală asupra procesului electoral.
Potrivit judecătorilor de la Curtea Constituțională din România, alegerile au fost ținta unui „atac hibrid rus agresiv”, în cadrul căruia conturi coordonate, algoritmii de recomandare, precum și publicitatea plătită au promovat intens campania electorală a naționalistului radical de dreapta Călin Georgescu.
Lentsch avertizează Germania:
„România este o țară din UE iar ceea ce s-a întâmplat la ei se poate întâmpla și în alte state, inclusiv în Germania”.
Niciun alt partid major din Germania nu a construit o infrastructură digitală atât de extinsă pentru a-și răspândi mesajele precum AfD, spune Katja Muñoz, cercetătoare la Centrul pentru Geopolitică, Geo-Economie și Tehnologie din cadrul Consiliului German pentru Relații Externe.
O mulțime de conturi de pe rețelele sociale interacționează între ele în această rețea pentru a determina algoritmii platformelor să crească vizibilitatea postărilor, a explicat Muñoz pentru DW.
„Vorbim fără îndoială despre o mișcare menită să scoată în față anumite narațiuni”.
În același timp, noile programe „generative” de inteligență artificială permit partidelor și persoanelor fizice să creeze și să publice conținut – texte, imagini și materiale video – cu o viteză amețitoare.
Tehnologia este folosită de mai toate formațiunile politice din Germania, însă „partidul care distribuie de departe cel mai bogat conținut generat de inteligența artificială este AfD”
spune Muñoz, cu trimitere la o analiză consacrată alegerilor europene și alegerilor regionale în Germania în 2024.
„Deși acest tip de conținut nu este neapărat fals, ci înșelător și menit să confirme convingeri existente. Putem vorbi despre o propagandă AI”
spune experta.
