Fostul comisar european Corina Creţu susţine că nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi că, spre exemplu, în anul 2023, ţara noastră se afla pe primul loc în privinţa fondurilor primite, raportat la populaţia ţării.
Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Ca şi Comisar European pentru politică regională, am făcut tot ce am putut, lucrând cu toate Guvernele şi primarii din ţară, pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Mă bucură foarte tare analiza realizată şi dată publicităţii de către Euronews, care arată faptul că România a beneficiat foarte mult de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, în anul 2023 aflându-se pe primul loc în ceea ce priveşte fondurile primite, raportat la populaţia ţării. Iar analiza publicată arată ca munca noastră nu a fost în zadar şi, indiferent ce se va întâmpla în politică românească în perioada viitoare, rămân după noi lucruri importante pentru ţară„, a postat Corina Creţu pe Facebook.
De la aderare, în 2007, România a primit 95 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile
Ea a precizat că, de la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a primit peste 95 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuţie de sub 30 de miliarde de euro.
Corina Creţu a subliniat că recenta analiză dată publicităţii îi oferă prilejul să facă un rezumat al proiectelor pentru care a aprobat finanţarea, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, care azi sunt în construcţie sau deja date în folosinţă.
Câteva realizări
Fostul comisar european a menţionat aprobarea finanţărilor iniţiale pentru Spitalele Regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca, aprobarea Master Planului de Transport, realizat împreună cu Guvernul de la acea vreme, autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro sau reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european.
În plus, a arătat Creţu, linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni), cu finanţare europeană de aproape 520 de milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo, extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro, proiecte de modernizare a infrastructurii de apă aproape în toate judeţele ţării.
Între proiectele majore, Corina Creţu a mai exemplificat modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari, modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, valoarea cofinanţării europene fiind de un miliard de euro sau proiectul liniei 5 a Metroului din Bucureşti, pentru care a alocat în 2017 suma de 250 de milioane de euro, dar şi modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera, în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate pentru mine, fiind unul dintre susţinătorii acestui proiect încă de la stadiul de idee şi implicându-mă în urmărirea implementării inclusiv prin discuţii cu prim-miniştrii cu care am lucrat în calitate de Comisar European, întâlniri periodice cu experţii Comisiei Europene, dar şi vizite realizate în teren, în 2019, alături de fostul prim-ministru Mihai Tudose. Sunt mândră de faptul că am aprobat finanţarea în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, iar astăzi ne putem lăuda cu toţii cu un asemenea edificiu. Este al treilea pod ca mărime din Europa şi unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, din ultimii 30 de ani. Contractul pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre a beneficiat de finanţare în valoare de 540 de milioane de euro, din care aproape 400 de milioane de euro fonduri europene din Programul Operaţional pentru Infrastuctură destinat României pentru perioada 2014-2020„, a mai spus Corina Creţu.
România, Bulgaria, Grecia, Spania și Finlanda au alocări mai mari față de perioada 2014-2020
Fostul comisar european a mai precizat că, în 2018, în numele Comisiei Europene, a transmis Parlamentului European şi Consiliului, ca şi co-legislatori, o formulă „ambiţioasă şi flexibilă” pentru Bugetul 2021-2027, în care politica de coeziune avea cea mai mare alocare, 373 de miliarde de euro pentru perioada post 2020.
România – alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda – au alocări mai mari faţă de perioada 2014-2020, România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de aproape 31 de miliarde de euro (în preţuri curente – adică luând în considerare inflaţia), ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014-2020. Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, am votat în Parlamentul European Bugetul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 de miliarde de euro care sa permită statelor membre să pună capăt crizei sanitare şi să gestioneze criza economică. România a beneficiat de la acel moment de o alocaţie de aproape 50 de miliarde – 28 de miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultură, plus Fondul pentru o Tranziţie Justă, destinat ţintit către 5 judeţe ale ţării. La aceste sume se adaugă şi cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro„, a afirmat Corina Creţu.
De la plecarea sa din funcţia de Comisar European, a menţionat Corina Creţu, s-au realizat multe alte lucrări din fonduri europene, mai ales în ce priveşte Autostrada Unirii, Autostrada Transilvania şi mult aşteptata Autostradă a Moldovei, potrivit digi24.ro.
