Partidele extremiste din Parlament au anunțat, joi, că au reușit să strângă numărul suficient de semnături pentru a declanșa procedura de suspendare a președintelui României. AUR, POT și SOS au depus semnăturile în Parlament și au cerut convocarea unei sesiuni extraordinare. Însă, pentru ca suspendarea președintelui să fie aprobată de Parlament sunt necesare 233 de voturi, pe care cele trei partide nu le au.
Deși procedura este una inutilă, atât din punct de vedere parctic (Iohannis oricum pleacă după alegerile din mai), cât și parlamentar (nu sunt suficiente voturi pentru adoptare), prin această inițiativă, AUR, POT, SOS și liderii acestor partide, plus Călin Georgescu, vor să ocupe agenda publică cu un subiect care poate aduce voturi și care poate menține vie supărarea și furia unei părți a societății, nemulțumite că Iohannis este în continuare președintele României.
Care e procedura suspendării
POT a anunțat joi că au fost depuse în Parlament 161 de semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui României, numărul minim necesar fiind de 155. Au semnat parlamentari de la AUR, POT și SOS. Singurul parlamentar USR care semnase pentru suspendarea președintelui, Emanuel Ungureanu, și-a retras această semnătură, spunând că nu dorește să se asocieze cu partidele extremiste.
Surse din Coaliție susțin însă că această solicitare va fi discutată în Birourile Permanente din Parlament abia după ce va începe noua sesiune parlamentară, deci după data de 3 februarie, ceea ce înseamnă că abia atunci ar putea începe procedura.
Conform articolului 95 din Constituție, suspendarea președintelui poate fi inițiată de o treime din parlamentari și trebuie aprobată de jumătate plus unul din totalul deputaților și senatorilor. „Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.
După suspendare, în termen de 30 de zile, se organizează un referendum pentru demitere. În această perioadă, funcția de președinte este preluată interimar de președintele Senatului.
Președintele este demis dacă referendumul este adoptat cu 50%+1 din numărul de voturi valabil exprimate, iar referendumul îndeplinește cvorumul de prezență, adică la el se prezintă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
Procedura de suspendare a președintelui a fost declanșată de două ori, când s-a și ajuns la referendumul de demitere, în mandatele lui Traian Băsescu.
În 2007, Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate a președintelui României. Totuși, 74% dintre românii care au ieșit la vot, au votat împotriva suspendării. Și în 2012, USL a încercat același lucru. Referendumul nu a avut cvorum, doar 46% dintre români au ieșit la vot.
De ce nu va fi suspendat Iohannis și de ce este inutilă procedură declanșată de partidele extremiste
Cel mai probabil, solicitarea de suspendare a președintelui depusă de partidele extremiste nu va fi susținută de partidele pro-occidentale din Parlament. Totuși, aceasta va ajunge la vot, fiind greu de crezut că va putea fi blocată.
Un vot în Parlament pentru suspendarea președintelui, aflat într-un mandat prelungit de Curtea Constituțională până la noile alegeri din luna mai, nu are nicio justificare practică și va fi un nou semnal pentru partenerii României că situația politică din țară este bizară.
Procedura este una inutilă, pentru că și dacă am presupune că ea va merge până la capăt, în cel mai bun caz, Parlamentul ar adopta suspendarea la mijlocul-sfârșitul lunii februarie, urmând ca timp de o lună să fie pregătit referendumul de suspendare care ar putea fi programat la final de martie, începutul lunii aprilie, iar dacă acesta trece, președintele va fi demis urmând a fi convocate alegeri (care oricum sunt programate în luna mai).
Câte voturi au AUR, SOS și POT în Parlament
Partidele extremiste au în total 162 de parlamentari. Cu voturile USR s-ar ajunge la 221 de voturi si ar mai fi nevoie de doar 12 voturi care să vină de la partidele din Coaliţia de guvernare sau de la minorităţi pentru a strânge cele 233 de voturi necesare.
