După 11 amânări de pronunțare, Nicușor Constantinescu așteaptă vineri, 17 ianuarie 2025, decizia magistraților din cadrul Tribunalului Constanța în dosarul instrumentat de DNA Constanța în contextul cadastrării drumurilor din județ.
La data de 25 noiembrie 2016, procurorii DNA Constanța i-au trimis în judecată pe Nicușor Constantinescu (președinte al Consiliului Județean Constanța), Titi Cenușă (arhitect șef) și Ioan Ichim (administrator firmă) pentru abuz în serviciu cu consecințe grave. Constantinescu și Cenușă sunt acuzați că au favorizat, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, atribuirea preferențială a unor lucrări de cadastrare a drumurilor către firma lui Ichim, fraudând bugetul județului cu 11.621.345,49 lei prin plăți directe și indirecte (prin intermediul a 45 de comune). O parte din sumă (2.511.410 lei) a fost pentru lucrări aparent efectuate, restul fiind pentru lucrări fictive.
Vineri, 17 ianuarie 2025, Tribunalul Constanța este așteptat să se pronunțe în acest dosar. Decizia nu va fi definitivă.
Peste 90 de termene / 11 amânări de pronunțare
Din anul 2016 până în prezent, au fost, până în prezent, 91 de termene (inclusiv cel de vineri, 17 ianuarie 2025), dintre care ultimele 11 sunt amânări de pronunțare. În tot acest timp au fost audiați 45 de primari care, în anul 2007, au semnat un acord de parteneriat cu firma SC Geotop 2001 SRL și cu cei de la Consiliul Județean condus de Cosntantinescu în interesul de a atrage o achiziție publică pentru cadastrarea de drumurile județene și comunale din Constanța. Abia în anul 2019 judecătorii au decis să admită cererea celor trei inculpați de a se face o expertiză tehnică.
Tot în 2019, în aceeași ședință în care s-au admis cererile inculpaților au fost solicitate și documente de la Consiliul Județean Constanța privind proiectele bazate pe lucrările cadastrale efectuate de Geotop 2001 SRL, verificări ale Curții de Conturi, documente legate de acordul-cadru nr. 13385/28.11.2007, planul strategic de investiții 2007-2013 și raportul de necesitate al licitației. Toate acestea, de asemenea, la cererea lui Ichim Ioan. Tot atunci s-au admis și audierile de martori.
Lista celor 45 de comune și orașe de la care magistrații au dispus solicitarea de informații prin primari
Instanța a decis la termenul din 4 martie 2019 și solicitarea de informații de la 45 de primării privind proiectele bazate pe lucrările cadastrale efectuate de Geotop 2001 SRL și hotărârile de consiliu local de aprobare a acordurilor de asociere. 45 de primari ai următoarelor comune au fost audiați:
Adamclisi, Amzacea, Albești, Aliman, Băneasa, Bărăganu, Castelu, Cerchezu, Chirnogeni, Ciocârlia, Cobadin, Comana, Crucea, Cuza Vodă, Dobromir, Dumbrăveni, Fântânele, Gârliciu, Ghindărești, Horia, Istria, Ion Corvin, Independența, Lipnița, Mircea Vodă, Mihai Viteazu, Mereni, Murfatlar, Negru Vodă, Nicolae Bălcescu, Oltina, Ostrov, Pantelimon, Pecineaga, Peștera, Poarta Albă, Rasova, Săcele, Saraiu, Seimeni, Silistea, Târgușor, Topalu, Topraisar, Tortoman
Ce spun procurorii DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare libertate, a inculpaților:
CONSTANTINESCU NICUȘOR-DANIEL, la data faptei președinte al Consiliului Județean Constanța, în prezent deținut în altă cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave,
CENUȘĂ TITI, la data faptei arhitect șef în cadrul Consiliului Județean Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave,
ICHIM IOAN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iulie 2007 – aprilie 2013, inculpații Constantinescu Nicușor-Daniel și Cenușă Titi, în calitățile menționate mai sus, prin acțiuni concertate, și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul derulării Acordului de asociere în vederea participării la procedura de achiziție publică „Documentație cadastrală și înscriere în cartea funciară a rețelei de drumuri publice de interes local din județul Constanța și realizarea soluțiilor geospațiale pentru gestiunea căilor de transport rutiere”.
Inculpații Constantinescu Nicușor-Daniel și Cenușă Titi au coordonat acțiunile astfel încât să fie atribuite, în mod preferențial, lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județul Constanța către o societate controlată de omul de afaceri Ichim Ioan, precum și cu fraudarea bugetului județului Constanța.
Frauda în dauna bugetului județului Constanța s-a realizat prin efectuarea, de către președintele Consiliului Județean, în mod coordonat, a unor plăți nelegale în valoare totală de 11.621.345,49 lei, o parte fiind efectuate direct în contul firmei administrate de inculpatul Ichim Ioan (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor județene).
Restul plăților au fost făcute din bugetul Consiliului Județean Constanța în mod indirect, prin alocări bugetare către un număr de 45 de comune, care la rândul lor, au procedat la virarea sumelor de bani în contul aceleiași societăți comerciale (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor comunale).
Lucrările aparent efectuate, care oricum nu aveau nici o utilitate, au fost evaluate la suma de 2.511.410 lei, iar restul sumei a fost decontată pentru lucrări neefectuate (fictive).
În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatului Cenușă Titi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
au precizat procurorii DNA