Sâmbătă, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, momentul care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Este ziua cu cea mai lungă durată a luminii din an, când Soarele atinge punctul maxim pe cer, oferind un spectacol natural cu semnificații științifice și culturale.
În zorii dimineţii de sâmbătă, 21 iunie 2025, mai exact la ora 05:42, ora României, a avut loc solstițiul de vară. Acesta este momentul în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare, determinând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului.
Potrivit specialiştilor, în acest punct, Soarele se află la cea mai înaltă poziție pe cer și luminează perpendicular Tropicul Racului. Din punct de vedere științific, fenomenul este cauzat de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale, iar Soarele atinge o declinație maximă de +23° 27′.
Durata zilei în România va fi de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute, au transmis cei de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Solstițiul de vară are o legătură strânsă cu monumentele megalitice antice, cum ar fi Stonehenge din Anglia sau Sarmizegetusa Regia din România. La Stonehenge, razele Soarelui de la răsărit pătrund perfect printre pietrele uriașe în ziua solstițiului de vară, aliniere considerată intenționată de către arheologi. La Sarmizegetusa, cercetările sugerează că dacii foloseau sanctuarele circulare ca observatoare astronomice pentru a marca momente cheie ale anului solar – inclusiv solstițiile și echinocțiile.
Aceste aliniamente dovedesc că strămoșii noștri aveau cunoștințe avansate de astronomie, chiar dacă nu aveau instrumente moderne. Ei își organizau agricultura, ritualurile religioase și viața socială în funcție de mișcările soarelui și ale stelelor.
