Khaled Meshaal, considerat cap de listă pentru a deveni noul lider Hamas, a devenit cunoscut în întreaga lume în 1997, după ce agenţii israelieni i-au injectat otravă, într-o tentativă de asasinat eşuată, pe o stradă din faţa biroului său din capitala iordaniană Amman.
Lovitura împotriva unei figuri cheie a grupului militant palestinian, ordonată de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, l-a înfuriat atât de tare pe regele de atunci al Iordaniei, Hussein, încât acesta a vorbit despre spânzurarea potenţialilor asasini şi despre anularea tratatului de pace al Iordaniei cu Israelul, dacă antidotul nu era predat. Israelul a făcut acest lucru şi, de asemenea, a fost de acord să îl elibereze pe liderul Hamas, şeicul Ahmed Yassin, pentru a-l asasina şapte ani mai târziu în Gaza.
Pentru israelieni şi statele occidentale, Hamas, susţinută de Iran, care a organizat atentate sinucigaşe cu bombă în Israel şi a purtat războaie frecvente împotriva acestuia, este un grup terorist hotărât să distrugă Israelul. Pentru susţinătorii palestinieni, Meshaal şi restul conducerii Hamas sunt luptători pentru eliberarea de sub ocupaţia israeliană, menţinând cauza în viaţă atunci când diplomaţia internaţională a eşuat.
Khaled Meshaal, în vârstă de 68 de ani, a devenit liderul politic al Hamas în exil cu un an înainte ca Israelul să încerce să îl elimine, o funcţie care i-a permis să reprezinte grupul islamist palestinian la întâlniri cu guverne străine din întreaga lume, fără a fi împiedicat de restricţiile stricte de călătorie israeliene care au afectat alţi oficiali Hamas.
Khaled Meshaal are relații tensionate cu Iranul
Surse Hamas au declarat că se aşteaptă ca Meshaal să fie ales lider suprem al grupării în locul lui Ismail Haniyeh, care a fost asasinat în Iran în primele ore ale zilei de miercuri, Teheranul şi Hamas promiţând răzbunare împotriva Israelului.
Înaltul oficial Hamas Khalil al-Hayya, care este stabilit în Qatar şi a condus echipa Hamas în cadrul negocierilor indirecte cu Israelul pentru un armistiţiu din Gaza, ar fi, de asemenea, o posibilă alegere pentru a prelua conducerea, deoarece este favoritul Iranului şi al aliaţilor săi din regiune.
Relaţiile lui Meshaal cu Iranul au fost tensionate din cauza sprijinului său din trecut pentru revolta condusă de musulmanii sunniţi în 2011 împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Israelul a asasinat sau a încercat să ucidă mai mulţi lideri şi agenţi Hamas de la înfiinţarea grupării, în 1987, în timpul primei revolte palestiniene împotriva ocupaţiei Cisiordaniei şi a Gazei.
Meshaal a fost o figură centrală la vârful Hamas de la sfârşitul anilor 1990, deşi a lucrat mai ales din relativa siguranţă a exilului, în timp ce Israelul plănuia să asasineze alte figuri proeminente ale Hamas din Fâşia Gaza.
După ce Yassin, imobilizat într-un scaun cu rotile, a fost ucis într-un raid aerian, în martie 2004, Israelul l-a asasinat pe succesorul său, Abdel-Aziz Al-Rantissi, în Gaza, o lună mai târziu, iar Meshaal a preluat conducerea generală a Hamas.
Meshaal respinge ideea unui acord de pace permanent cu Israelul
La fel ca alţi lideri Hamas, Meshaal s-a confruntat cu problema critică de a adopta o abordare mai pragmatică faţă de Israel în vederea obţinerii unui stat palestinian – carta Hamas din 1988 prevede distrugerea Israelului – sau de a continua lupta.
Meshaal respinge ideea unui acord de pace permanent cu Israelul, dar a declarat că Hamas, care în anii 1990 şi 2000 a trimis kamikaze în Israel, ar putea accepta un stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est ca o soluţie temporară, în schimbul unei încetări a focului pe termen lung.
Atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului comis de către militanţii din Gaza conduşi de Hamas, care a ucis 1.200 de persoane şi a dus la răpirea a peste 250 de persoane, conform calculelor israeliene, a clarificat priorităţile grupului militant. Israelul a ripostat prin atacuri aeriene şi o invazie în Gaza care au ucis peste 39.000 de palestinieni, continuând o campanie de eradicare a Hamas care a redus la ruine o mare parte din enclava de coastă dens populată.
Meshaal a declarat că atacul Hamas din 7 octombrie a readus cauza palestiniană în centrul agendei mondiale. El a îndemnat arabii şi musulmanii să se alăture luptei împotriva Israelului şi a declarat că palestinienii vor decide singuri cine va conduce Gaza după încheierea războiului actual, sfidând Israelul şi Statele Unite care doresc să excludă Hamas din guvernarea postbelică.
Militant de mic, devine erou
Meshaal a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în afara teritoriilor palestiniene. Născut în Silwad, lângă oraşul Ramallah din Cisiordania, Meshaal s-a mutat de mic cu familia sa în statul arab Kuweit, din Golf, un focar de sentimente pro-palestiniene.
La vârsta de 15 ani s-a alăturat Frăţiei Musulmane, cel mai vechi grup islamist din Orientul Mijlociu. Frăţia a jucat un rol esenţial în formarea Hamas la sfârşitul anilor 1980, în timpul primei revolte palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
Meshaal a devenit învăţător înainte de a face lobby pentru Hamas din străinătate timp de mulţi ani, în timp ce alţi lideri ai grupării au lâncezit timp îndelungat în închisorile israeliene.
Meshaal era însărcinat cu strângerea de fonduri internaţionale în Iordania când a scăpat cu greu de asasinat.
Netanyahu a jucat un rol accidental, dar important, în stabilirea acreditărilor militante ale lui Meshaal, când a ordonat agenţilor Mossad să îl ucidă în 1997, ca represalii pentru un atentat cu bombă într-o piaţă din Ierusalim, care a ucis 16 persoane şi a fost atribuit Hamas. Presupuşii asasini au fost prinşi de poliţia iordaniană după ce Meshaal a fost injectat cu otravă pe stradă. Netanyahu, aflat atunci la primul său mandat de premier, a fost forţat să predea antidotul pentru otravă, iar incidentul l-a transformat pe Meshaal într-un erou al rezistenţei palestiniene.
În cele din urmă, Iordania a închis biroul Hamas din Amman şi l-a expulzat pe Meshaal în statul Qatar din Golf. Acesta s-a mutat în Siria în 2001.
Lider Hamas din exil
Meshaal a condus Hamas, o mişcare musulmană sunnită, din exilul din Damasc din 2004 până în ianuarie 2012, când a părăsit capitala siriană din cauza represiunii feroce a preşedintelui Assad împotriva sunniţilor implicaţi într-o revoltă împotriva sa.
Meshaal îşi împarte acum timpul între Doha şi Cairo.
Plecarea sa bruscă din Siria i-a slăbit iniţial poziţia în cadrul Hamas, deoarece legăturile cu Damascul şi Teheranul, care erau vitale pentru grup, îi dădeau putere. Cu aceste legături deteriorate sau rupte, rivalii din Gaza, locul de naştere al Hamas, au început să îşi afirme autoritatea.
Meshaal însuşi a declarat pentru Reuters că mutarea sa a afectat relaţiile cu Iranul, principalul finanţator şi furnizor de arme al Hamas – o ţară despre care Israelul consideră că reprezintă de departe cea mai mare ameninţare la adresa sa din cauza programului său nuclear ambiţios.
În decembrie 2012, Meshaal a efectuat prima sa vizită în Fâşia Gaza şi a ţinut discursul principal la mitingul care a marcat 25 de ani de la înfiinţarea Hamas. El nu mai vizitase teritoriile palestiniene de când părăsise Cisiordania la vârsta de 11 ani.
Tensiuni cu alți lideri Hamas
În timp ce se afla în străinătate, Hamas s-a impus în faţa rivalului său secular, Autoritatea Palestiniană susţinută de Occident, care a fost deschisă negocierilor de pace cu Israelul. Hamas a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza de la Autoritatea Palestiniană într-un scurt război civil din 2007.
Fricţiunile dintre Meshaal şi conducerea Hamas din Gaza au apărut din cauza încercărilor sale de a promova reconcilierea cu preşedintele Mahmoud Abbas, care conduce Autoritatea Palestiniană.
Meshaal a anunţat atunci că doreşte să renunţe la funcţia de lider din cauza acestor tensiuni şi, în 2017, a fost înlocuit de adjunctul său din Gaza, Haniyeh, care a fost ales să conducă biroul politic al grupării, operând şi în străinătate.
În 2021, Meshaal a fost ales să conducă biroul Hamas din diaspora palestiniană.
Conținut Digi24.
Vezi și:
