Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat astăzi contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii Curții Constituționale nr. 32 privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale. ÎCCJ a decis să respingă contestația formulată de președintele partidului AUR.
Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”, motivează ÎCCJ.
În sesizarea depusă la ÎCCJ, George Simion a arătat că decizia luată de judecătorii CCR în data de 6 decembrie este un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituție, care prevede că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”, repetabilă ori de câte ori puterea vrea să fie stabilă la putere, „deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivație foarte serioasă pentru ca poporul să își piardă încrederea în democrație, alegeri și statul de drept”, potrivit comunicatului de presă al formațiunii.
De asemenea, liderul AUR amintește că aceiași judecătorii CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea turului I al alegerilor prezidențiale.
Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidații care vor fi invalidați pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele „probe” pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE și Ministerul de Interne, așa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, rațional sau emoțional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acțiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuție de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, explica Simion, în contestația depusă la ÎCCJ.
