Emmanuel Macron a desemnat un nou premier în persoana președintelui formațiunii de centru Mișcarea Democrată Francois Bayrou, la mai bine de o săptămână de când Guvernul Franței a fost demis prin moțiune de cenzură. Un aliat al președintelui Franței, Bayrou este cel de-al patrulea prim-ministru al Franței din acest an, relatează BBC.
Francois Bayrou preia mandatul de la Michel Barnier, care a rezistat în fruntea Executivului doar trei luni. Liderul partidului MoDem a stat de vorbă cu Emmanuel Macron, vineri dimineață, o oră și 45 de minute, la Palatul Elysee. La finalul acestei discuții „tensionate”, potrivit presei franceze, a acceptat desemnarea în funcția de premier.
Cine este Francois Bayrou: un politician de carieră
Bayrou trebuie să formeze acum un Guvern care să nu fie dat jos de Adunarea Națională, așa cum a fost predecesorul său. Macron a avut deja discuții cu liderii principalelor partide politice, mai puțin cu extrema stângă condusă de Jean-Luc Mélenchon și partidul extremist de dreapta, condus de Marine Le Pen. Miza este acum să convingă partidele de centru să-l susțină pe Bayrou, sau măcar să facă un pact prin care se angajează să nu îl demită prin moțiune de cenzură, potrivit BBC. De asemenea, Francois Bayrou are nevoie de susținerea parlamentului francez pentru a putea trece legi, printre care și bugetul pentru anul 2025.
Președinte al Mișcării democrate de mai bine de 17 ani, François Bayrou are 73 de ani, este deputat din 1986. A fost ministru al Educației Naționale, între 1993 și 1997, deputat european în grupul PPE-DE (Partidul Popular european) între 1999 și 2002, Ministru al Justiției timp de o lună în 2017, iar de mai bine de 10 ani este primar de Pau, în sud-vestul Franței.
Fostul Guvern, demis de stânga radicală cu sprijinul lui Marine Le Pen
Au trecut nouă zile de când Guvernul minoritar al Franței a fost demis de stânga radicală, și de partidul lui Marine Le Pen. E haos politic în Franța, de când Emmanuel Macron a refuzat să numească un premier din partea Noului Front Popular, alianţa de stânga care a ieşit pe primul loc în alegerile din vară.
Criza survine într-un context de instabilitate politică accentuată de alegerile anticipate din vară, care au lăsat Franța fără o majoritate parlamentară clară. Deși o alianță de stânga a câștigat cele mai multe locuri, Macron l-a numit pe conservatorul Barnier în încercarea de a restabili stabilitatea politică. Totuși, lipsa unei majorități i-a subminat constant guvernarea.
Mai mult, Barnier a adoptat prin decret prezidențial o serie de reforme controversate privind securitatea socială, care includ creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli în valoare de 60 de miliarde de euro. Această decizie, luată în absența sprijinului parlamentar, a amplificat tensiunile și a pus guvernul pe marginea prăpastiei politice.
Un sondaj de opinie printre cetățenii francezi arată că 61 la sută dintre ei sunt îngrijorați de situația politică. Emmanuel Macron a promis că va rămâne în funcție până la finalul mandatului său, în 2027.
