Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
Conform BNR, rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie. Avansul față de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor, prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională, și într-o mică măsură de noile majorări consemnate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5%, de la 4,8% în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus însă la 5,6% în decembrie, de la 6,1% în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 6,4% în septembrie.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2% în trimestrul III 2024, de la 0,9% în trimestrul precedent. Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas alertă în acest interval, deși a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix și-a prelungit descreșterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.
Evoluția exportului net și-a redus însă considerabil impactul contracționist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunțate a variației anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii, care a rămas totuși în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au temperat semnificativ creșterea anuală în raport cu trimestrul precedent.
Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar și evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate și ale sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, în luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto și-au accelerat creșterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populației a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a mărit ușor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-și ecartul negativ față de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea față de perioada similară a anului trecut, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanțelor veniturilor.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în septembrie și a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata șomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie și la 5,3% în noiembrie, după creșterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au stopat declinul în octombrie și au rămas stabile în noiembrie-decembrie, încetinindu-și astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat descreșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au înregistrat o scădere în octombrie, rămânând însă înalte, după ce în trimestrul III 2024 au crescut la 16,7%, respectiv la 18,6%.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat și și-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilității ridicate a apetitului global pentru risc, dar și pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate în noiembrie și în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziția fiscală și cea externă a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în lunile noiembrie și decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat însă să înregistreze deprecieri notabile în ambele luni, dată fiind întărirea pronunțată a monedei americane pe piețele financiare internaționale în acest interval.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2024, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, în principal ca urmare a accelerării pe mai departe a creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru locuințe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie, transmite agerpres.ro.
