Președintele interimar Ilie Bolojan a început consultările cu reprezentanți ai partidelor parlamentare, pentru pregătirea poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie.
„Este posibil să fie luate decizii cu efecte directe asupra politicii externe şi a apărării europene şi, astfel, să se impună adoptarea unor măsuri şi de către România”
a spus Bolojan.
Potrivit programului anunţat de Administraţia Prezidenţială, consultările de la Palatul Cotroceni au în vedere pregătirii poziţiei României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Programul consultarilor:
- ora 9:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
- ora 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);
- ora 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR);
- ora 13:00 – Partidul S.O.S. România;
- ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
- ora 15:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);
- ora 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale;
- ora 16:30 – Partidul Naţional Liberal (PNL).
La ora 11:00, preşedintele interimar va participa la videoconferinţa organizată de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Politica de apărare și Ucraina, pe masa discuției
„De ce am invitat partidele la consultări: săptămâna viitoare va fi o reuniune a Consiliului European, care are pe agendă chestiuni importante de securitate. Este posibil să fie luate decizii cu efecte directe asupra politicii externe şi a apărării europene şi, astfel, să se impună adoptarea unor măsuri şi de către România”
a explicat Ilie Bolojan, într-un mesaj transmis marţi.
El a precizează că temele de pe agenda Consiliului European sunt politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina şi creşterea bugetelor alocate cheltuielilor militare.
„În privinţa politicii de apărare, ţările europene vor fi nevoite să îşi asume un rol mai important şi să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa. Sprijinul pentru Ucraina vizează atât situaţia actuală de conflict, cât şi asigurarea susţinerii în perspectiva încetării focului şi a derulării negocierilor pentru pace. În cele din urmă, creşterea bugetelor pentru apărare este o tendinţă care nu va putea fi evitată”
a arătat Bolojan.
În acest context complicat şi dinamic, ar putea fi necesar să ne adaptăm politica externă pentru a răspunde la aceste provocări, a adăugat şeful statului.
„Există însă lucruri care nu se vor schimba, şi anume interesele naţionale ale României: o ţară în siguranţă, o ţară prosperă, o ţară de încredere, în pace cu vecinii. Suntem o ţară sigură, pentru că beneficiem de garanţii solide de apărare. Securitatea noastră şi a Europei o datorăm scutului NATO şi garanţiilor date de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Prezenţa trupelor americane şi ale aliaţilor pe teritoriul României nu a făcut altceva decât să întărească securitatea Europei, iar noi vom pleda pentru menţinerea lor”
a subliniat el.
Potrivit lui Bolojan, „greutatea cuvântului României pe plan extern va depinde atât de stabilitatea politică internă, de buna guvernare şi de accesarea fondurilor europene, cât şi de desfăşurarea liberă şi corectă ale alegerilor programate în luna mai”.
„Indiferent de disputele politice interne, sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune în susţinerea intereselor naţionale ale ţării noastre”
a arătat lie Bolojan.
Pozițiile partidelor înainte de negocieri
„Cu siguranţă vă pot spune de acum că AUR nu susţine ca România să trimită vreun soldat în Ucraina, fără ca o organizaţie din care facem parte să-şi asume clar un rol de menţinere a păcii, fie că vorbim de ONU, fie că vorbim de NATO”
a declarat marţi, liderul AUR, George Simion.
Candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu a transmis, marţi, că România nu trebuie să trimită în Ucraina nici soldați, nici trupe de menținere a păcii.
„Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina. Punct!”
a subliniat Antonescu.
Şi președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a pronunţat categoric împotriva trimiterii de trupe românești de menținere a păcii în Ucraina, spunând că acolo este război și nu există nici măcar o perspectivă apropiată de pace.
„Astăzi răspunsul este categoric nu. Este război acolo, nu există nici măcar perspectiva foarte apropiată a unei înțelegeri care ar însemna pace, deci categoric nu. (…) Putem dezvolta ce înseamnă forțe de menținere a păcii, care sunt prioritățile, încetarea focului nu este pace, acordul de pace urmează mai târziu. Eu sunt pentru a se ajunge cât mai repede la încetarea focului ca să deschizi calea pentru dialogul diplomatic. Asta nu înseamnă că Ucraina a pierdut, că Rusia a câștigat, nu înseamnă că, după încetarea focului, nu ai posibilitatea de a ajunge la o înțelegere acceptabilă pentru Ucraina. Dar, în acest moment, trimitere de trupe, nu, fiindcă e război, nu trimiți trupe în război, dacă nu vrei să intri în război, și eu sunt categoric împotrivă”
a declarat Kelemen.