Armata privată de mercenari a lui Horațiu Potra era alcătuită și din rezerviști, precum și din cadre active din MApN, se arată într-un raport al ministerului Apărării, după un control cerut de ministrul Angel Tîlvăr.
Potrivit unui comunicat de presă, 466 de militari rezerviști au semnat contracte cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. De asemenea, 7 cadre militare active, aflate în concediu de creștere a copilului, s-au deplasat intervalul 2023 – începutul anului 2025 în Congo, unde au luptat pentru Potra. Alți 24 militari au demisionat și au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo, iar ulterior au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN.
Ministerul Apărării anunță că după aceste verificări militarii care au fost în concediu de creștere a copilului, dar au mers să lupte în Congo, au încălcat mai multe prevederi legale, urmând a fi începute cercetări. Pentru unul dintre acești șapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar.
Potra și-a făcut armata de mercenari cu militari din MApN. Ce arată raportul Ministerului Apărării
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârșitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo. Verificările au acoperit toate formele de concedii și perioade libere la care are dreptul personalul MApN.
Din verificările efectuate, a rezultat că, în total, 466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.
Din datele obținute până la acest moment, nu au fost identificate cazuri în care cadre militare active aflate în concediu fără plată, așa cum este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, să se fi deplasat, în perioadele respective, în R.D. Congo, pentru a desfășura activități în cadrul unor companii de securitate private.
Prin extinderea verificărilor și la alte forme de concediu care presupun suspendarea temporară a raporturilor de muncă pentru personalul militar în activitate, au fost identificați șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani, obținut în mod legal, în baza OUG 111 din 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate.
Cercetările efectuate până la acest moment reliefează că acești militari au încălcat mai multe prevederi legale și normative, printre care: părăsirea teritoriului național fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcții în afara celor pe care sunt încadrați sau cele referitoare la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului, care se acordă în situația în care solicitantul locuiește în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora. Trei dintre acești militari se află încă în concediu de creștere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unități.
Pentru unul dintre acești șapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar, urmând ca și în celelalte șase cazuri să fie aplicate măsuri similare. În paralel, au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă, acestea urmând a fi finalizate după pronunțarea Parchetului Militar asupra încadrării penale a faptelor.
Cazurile în discuție vor fi prelucrate la nivelul personalului MApN, cu prezentarea prevederilor legale în materie care interzic astfel de conduite și a consecințelor legale care decurg din astfel de situații.
Din verificările extinse realizate în această perioadă, a rezultat și că un număr de 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN. Solicitările de rechemare în activitate au fost aprobate la nivelul unităților militare și au avut ca bază legală prevederile art. 2^1 ale Legii 384 din 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, care specifică faptul că, „în funcție de nevoile instituției militare, soldații și gradații profesioniști cu o vechime în serviciu de cel puțin 4 ani, trecuți în rezervă în temeiul art. 45 alin. (1) lit. b), e)-g) și i), care au vârsta de până la 45 de ani, pot fi rechemați în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puțin de 4 ani neîntrerupt”.
Deși rechemarea în activitate a acestor militari nu prezintă vulnerabilități semnificative din punct de vedere al securității naționale, toți fiind încadrați pe funcții aflate la baza ierarhiei militare, iar nivelul de acces la informații clasificate este la treapta minimă, au fost dispuse măsuri suplimentare de verificare și monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri în consecință.
De asemenea, au fost identificate 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar.
Ministrul apărării naționale a ordonat clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au permis aceste situații, precum și luarea cu maximă urgență a măsurilor de prevenire pe viitor.
