Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, obținând 53,6% din voturi în fața contracandidatului său George Simion, care a obținut 46,4%. Mandatul președintelui ales va începe după validarea oficială a rezultatelor de către Curtea Constituțională.
În prezent, Ilie Bolojan, președintele Senatului, exercită funcția de președinte interimar al României, după demisia lui Klaus Iohannis în februarie 2025.
Ce urmează după validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale
După validarea oficială a rezultatelor de către Curtea Constituțională, președintele ales va fi nevoit să renunțe la funcția de primar general al Municipiului București, în conformitate cu dispozițiile legale care interzic exercitarea simultană a celor două mandate.
Potrivit Codului Administrativ (OUG 57/2019), Nicușor Dan trebuie să-și prezinte demisia atât în fața Consiliului General al Municipiului București (CGMB), cât și în fața Prefecturii Capitalei. De îndată ce aceste instituții primesc demisia, prefectul are la dispoziție 10 zile pentru a constata oficial vacantarea funcției și pentru a emite ordinul care declanșează oficial alegerile parțiale.
Calendarul evenimentelor până în ziua depunerii jurământului
După publicarea rezultatelor finale, până la cel târziu data de 22 mai, Biroul Electoral Central (BEC) are sarcina de a înainta către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării. (sursa: Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025).
Primul pas este validarea rezultatului alegerilor de către Curtea Constituțională a României (CCR), care are rolul de a confirma legalitatea procesului electoral. Dacă există contestații, acestea pot fi depuse în cel mult trei zile de la încheierea scrutinului.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor, care se publică în Monitorul Oficial.”, potrivit Agerpres.
Depunerea jurământului de către noul preşedinte în şedinţa comună a celor două Camere
Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii în şedinţă comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată. (art. 72). Şedinţa comună este prezidată de preşedinţii Camerelor Parlamentului.”, scrie Agerpres.
În cel mult 20 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, președintele ales trebuie să depună în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, conform Articolului 82 din Constituţie, următorul jurământ:
Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!„.
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
Numirea Guvernului de către președintele României
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”, este menționat în Constituția României, potrivit digi24.ro.
