Suma proiectelor de investiții care ridică un semn de întrebare în acest moment privind capacitatea de a fi implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică la 7,8 miliarde de euro, a afirmat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru.
Potrivit datelor MIPE, suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Comisia Europeană, împreună cu echipele de la ministere și cu echipa de la MIPE, au început o discuție, deocamdată preliminară, prin care să vedem ce poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârșitul perioadei, până la finalul anului 2026, din totalul pe care îl avem pe PNRR. (…) Suma de proiecte de investiții care au un semn de întrebare în acest moment în ceea ce privește capacitatea de a fi implementate este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de școli, discutăm de spitale, discutăm despre segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructura socială, de locuințe pentru tineri, de bani pentru întreprinderi mici și mijlocii și dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri. De cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale, care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a spus Dragoș Pîslaru, la o conferință de presă.
El a subliniat că ”21 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum”.
Important este că cele 21 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum. În mod optimist – și mandatul pe care eu îl am este să încerc ceea ce nu s-a făcut până acum: să recâștigăm credibilitatea la Comisie, să lucrăm cot la cot, împreună cu colegii de linie, să vedem ce se mai poate recupera printr-o mobilizare exemplară, să vedem dacă putem beneficia de noile comunicări ale Comisiei cu privire la flexibilizarea PNRR, a cadrului european, pentru a vedea în ce măsura putem introduce instrumente financiare. Una dintre alternative, pe care Polonia a luat-o în calcul, este să găsim o injecție de capital la Banca pentru Investiții și Dezvoltare a României care ar permite, după aceea, finanțarea unor largi proiecte pentru societate și generarea de fonduri de equity. Acest lucru este pentru mine o prioritate. Am fost unul dintre adepții programării în PNRR a instrumentelor financiare – și am o oarecare dezamăgire că nu am realizat mai mult. Până la urmă, viața are acest ciclu și poate reușesc acum, pe ultima sută de metri. Sunt câteva soluții pe care am putea să le vedem mai mult sau mai puțin spectaculoase, care să crească capacitatea României de a absorbi bani. Cu siguranță, 21 de miliarde euro, de la 28,5 miliarde euro, este zona de la care plec mai departe”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului, în această primăvară și vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe ”din ce în ce mai serios, cum vrem să implementăm investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care progresul fizic, pe o bună parte din aceste investiții, este zero sau foarte scăzut”.
În mod realist, scenariul de lucru este: nu pierdem niciun euro de pe fondurile nerambursabile. E realist, deci putem să facem. Avem suficiente proiecte mature, cât să putem să le terminăm pentru cei 13,5 miliarde euro de pe componenta de granturi, complet. Lucrul acesta deja este unul bun, deoarece pe împrumuturi, dacă pierzi din bani potențiali, asta înseamnă că oricum tu aveai o problemă de unde aveai banii să plătești înapoi, pe datorie publică și pe deficit. Pe granturi, însă, dacă pierdeai bani, atunci nu te mai salva nimeni, pentru că asta înseamnă că ratai complet niște oportunități de dezvoltare. Pe partea de împrumuturi, în mod realist, avem în acest moment 8 miliarde care sunt acoperiți cu proiecte mature’‘, a adăugat ministrul.
România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2, a subliniat ministrul.
România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2 – și asta este ceva ce nu prea s-a discutat în public. E adevărat, sunt pierduți din componenta de împrumut, nu din cea de fonduri de granturi, de nerambursabile, dar mi se pare important să înțelegem că este un prim rateu despre care s-a discutat foarte puțin în spațiul public. Este vorba de neputința României de a semna contracte pentru construirea unei capacități de electrolizoare, este vorba de hidrogen și stocarea în hidrogen – și lucrul acesta a fost un prim semnal de alarmă important. Întârzierile au continuat și au devenit cronice. Cererea de plată numărul 3 a fost întârziată și depusă abia pe 15 decembrie 2023. Ca să înțelegem mai bine numerele acestor cereri de plată, inițial România avea un plan de 10 cereri de plată, fiecare cerere aproape pe câte un semestru. Ulterior, ca urmare a întârzierilor și ca urmare a renegocierii bazate pe introducerea componentei Repower EU, am ajuns la 8 cereri de plată pentru că deja întârziasem. Acum noi suntem, cu un an înainte de terminarea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu Cererea de plată numărul 3 depusă – și doar parțial acceptată și plătită’‘, a adăugat ministrul, transmite agerpres.ro.
