Curtea de Apel Constanța a motivat măsurile preventive dispuse față de membrii grupării destructurate de DIICOT Constanța „Fabrica de Moșteniri”, acuzați că au constituit, încă din 2018, un grup infracțional organizat ce a acționat coordonat pentru a obține în mod fraudulos zeci de imobile din municipiul Constanța și localitățile limitrofe. Din analiza instanței reiese clar că activitatea infracțională nu a fost una izolată, ci „gândită, pregătită și aplicată în timp”, prin implicarea unor notari, executori judecătorești, administratori de asociații de proprietari și persoane interpuse.
Activitatea s-a derulat neîntrerupt timp de peste șapte ani
Judecătorii au constatat că gruparea avea o structură ierarhică bine definită, iar activitatea sa s-a derulat neîntrerupt timp de peste șapte ani, între 2018 și 8 iulie 2025. Instanța consideră că toate condițiile legale pentru reținerea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat sunt îndeplinite, arătând în detaliu modul în care s-au realizat falsificările actelor notariale, procedurile abuzive de executare silită și transferurile succesive de proprietate, toate în scopul disimulării provenienței bunurilor și valorificării acestora în interesul liderului.
Potrivit motivării, executorul Deacu Vasile a avut un rol esențial în cadrul rețelei, fiind veriga care a asigurat transferul formal al proprietății de la victime către membrii grupării. El a pus în executare hotărâri judecătorești obținute fraudulos, știind că la bază se aflau acte falsificate ori simulate, precum testamente sau contracte de împrumut inexistente. Prin acțiunile sale, Deacu a creat aparența legalității unor executări silite, în baza cărora imobilele vizate au fost trecute pe numele unor persoane interpuse și apoi revândute.
Executorul judecătoresc Deacu Vasile a fost, potrivit motivării instanței, un membru de bază al grupului, cu un rol esențial în punerea în aplicare a executărilor silite frauduloase. Între 2018 și 2025, el a facilitat trecerea ilegală a patru imobile în posesia grupului, deși existau indicii clare privind lipsa de discernământ a unor debitori și natura fictivă a creanțelor. Probele – inclusiv înregistrările ambientale și interceptările telefonice – arată că Deacu a menținut o relație apropiată și veche cu Vlad Virgil, căruia i-a prestat servicii încă dinaintea constituirii grupului, ascunzând aceste legături sub aparențe de legalitate. Instanța concluzionează că actele emise de Deacu nu au fost simple erori, ci expresia unei conduite infracționale sistematice.
Liderul rețelei, Vlad Virgil, consilier local AUR la Oltina, este considerat de instanță inițiatorul și autorul principal al planului infracțional, în jurul căruia s-au coagulat acțiunile celorlalți membri. Încă din 2018, el a creat legături solide cu notari și executori, pe care i-a atras în mecanismele de fraudă imobiliară. Activ încă din 2007 în zona actelor juridice autentice, Vlad Virgil era cunoscut în comuna Oltina și cartierul CET din Constanța drept un „rezolvator” de spețe complicate, în special pentru persoane vulnerabile. Probele adunate – interceptări, declarații, documente notariale – arată că el a instigat la falsuri, a dirijat proceduri simulate și a coordonat spălări succesive de bani prin licitații trucate și donații fictive.
Amintim faptul magistrații Curții de Apel Constanța au dispus față de executorul judecătoresc Vasile Deacu a fost arestat. De asemenea, Vlad Virgil, Stoica Viorica și Neagu Marinel au fost arestați preventiv. Notarul Joița Botezatu a fost pusă sub control judiciar. Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Neagu Steluța au fost plasate în arestul la domiciliu. Deciziile nu sunt definitive. O decizie finală va fi luată de ÎCCJ. Avem toate detaliile AICI.
Vă oferim detalii din motivarea instanței mai jos.
Iată ce spun judecătorii
Din probele administrate în legătură cu infracțiunile ce constituie scopul grupului infracțional organizat, respectiv cele de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, abuz în serviciu și spălarea banilor, s-a conturat un anume mod de operare utilizat de către membrii grupului, a cărui prezentare este utilă întrucât, din cauza felului în care a fost conceput, el nu poate asigura rezultatul urmărit prin comiterea acestor infracțiuni decât în condițiile existenței grupului organizat, după cum se va arăta în continuare.
MODUL DE OPERARE
Astfel, modul de operare presupune o primă etapă reprezentată de identificarea imobilului aflat într-o situație complicată din punct de vedere al titularului dreptului de proprietate, apartament sau garsonieră situată în municipiul Constanța. În general, titularii dreptului de proprietate asupra acestor imobile erau persoane vulnerabile, fie din cauza vârstei înaintate, fie din cauza stării de sănătate fizică și/sau psihică precară suprapusă vârstei înaintate. În plus, aceste persoane ori nu au rude deloc, ori au rude mai îndepărtate sau cu care nu păstrează o legătură constantă, aspect ce a constituit un avantaj pentru membrii grupării, care și-au putut pune în aplicare planul infracțional fără riscul intervenției rudelor. În unele dintre situații, titularii dreptului de proprietate asupra imobilelor erau decedați la momentul identificării „oportunității”, succesorii de drept fiind la rândul lor în situații delicate din punct de vedere al stării de sănătate, aspect speculat de către membrii grupării. În cadrul acestei prime etape, VLAD VIRGIL a avut rolul esențial, în sensul în care a identificat personal astfel de „oportunități” sau a beneficiat de sprijinul membrilor din palierele inferioare, racolați, între altele, și în acest scop (de exemplu, persoane cu funcție de conducere în cadrul asociațiilor de proprietari – administratori sau președinți).
Odată identificată o astfel de situație de vulnerabilitate se trecea la etapa a doua, în care erau activați membri care aveau calitatea de notar public, precum și cei din palierul inferior, cu rol de persoane interpuse. În această etapă, la instigarea lui VLAD VIRGIL, notarul public (inițial STAMULE DANIELA, apoi BOTEZATU JOIȚA) fie falsifica pur și simplu un act autentic (procura specială, contract de împrumut), fie derula proceduri de succesiune testamentară ticluite, pe baza unor testamente fictive sau chiar inexistente, urmărindu-se în prima situație nașterea unui drept de creanță în favoarea membrului grupării cu rol de persoană interpusă și împotriva proprietarului de drept al imobilului (acesta din urmă nu cunoștea împrejurarea nașterii acestui presupus drept de creanță), respectiv, în a doua situație, transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului, prin moștenire, către membrul grupării cu rol de persoană interpusă, cu nesocotirea existenței unor moștenitori reali, unii dintre ei chiar rezervatari.
Efectele acțiunilor de falsificare/ticlure descrise anterior pot fi grupate după cum urmează:
Situația-premisă a falsificării unei procuri speciale, prin care proprietarul de drept al imobilului împuternicea pe VLAD VIRGIL sau pe unul dintre membrii cu rol de persoană interpusă să vândă în numele și în interesul său (al proprietarului) imobilul oricui va crede de cuviință.
Procură era falsificată chiar de către notar, cu prilejul întocmirii acesteia, dar fără respectarea obligațiilor legale pe care notarul le are la întocmirea unui astfel de act (fără a exista cererea persoanei interesate și, uneori, chiar fără înregistrarea în registrele speciale), motiv pentru care actul se bucura de o puternică prezumție de legalitate, falsul fiind greu de depistat. În baza acestei procuri, falsul mandatar pur și simplu vindea imobilul către un alt membru al grupării, iar acesta din urmă vindea, la rândul său către un terț de bună credință, actele de vânzare-cumpărare fiind încheiate la notari de bună-credință, care nu aveau cunoștință despre caracterul simulat al primei vânzări, respectiv de caracterul fals al procurii autentificate de către un alt notar. Uneori, până ca imobilul să fie vândut terțului de bună credință, se simulau mai multe vânzări între membrii grupului infracțional, cu scopul disimulării originii ilicite a bunului, respectiv al creării unei aparențe de legalitate a dreptului de proprietate asupra respectivului imobil interpusă să vândă în numele și în interesul său (al proprietarului) imobilul oricui va crede de cuviință.
Procura era falsificată chiar de către notar, cu prilejul întocmirii acesteia, dar fără respectarea obligațiilor legale pe care notarul le are la întocmirea unui astfel de act (fără a exista cererea persoanei interesate și, uneori, chiar fără înregistrarea în registrele speciale), motiv pentru care actul se bucura de o puternică prezumție de legalitate, falsul fiind greu de depistat. În baza acestei procuri, falsul mandatar pur și simplu vindea imobilul către un alt membru al grupării, iar acesta din urmă vindea, la rândul său către un terț de bună credință, actele de vânzare-cumpărare fiind încheiate la notari de bună-credință, care nu aveau cunoștință despre caracterul simulat al primei vânzări, respectiv de caracterul fals al procurii autentificate de către un alt notar. Uneori, până ca imobilul să fie vândut terțului de bună credință, se simulau mai multe vânzări între membrii grupului infracțional, cu scopul disimulării originii ilicite a bunului, respectiv al creării unei aparențe de legalitate a dreptului de proprietate asupra respectivului imobil.
Titularul de drept al dreptului de propriate asupra imobilului (dacă era în viață) afla prea târziu despre transfer
În principiu, în această ipoteză titularul de drept al dreptului de proprietate asupra imobilului (dacă era în viață) afla prea târziu despre faptul transferului fraudulos al dreptului său de proprietate, când nu mai avea decât posibilitatea inițierii unor procese civile pentru recuperarea acestui drept.
2. Situația-premisă a falsificării unor contracte de împrumut, încheiate în formă autentică și falsificate de către notar, cu prilejul întocmirii sale, sau înscrisul sub semnătură privată falsificate de către membrii grupării, dar care au primit dată certă de la același notar. Această metodă era folosită când proprietarul de drept al imobilului era decedat la momentul identificării „oportunității” și presupunea ca, prin intermediul unui contract de împrumut falsificat având ca obiect o sumă considerabilă de bani, presupus a fi fost încheiat între liderul VLAD VIRGIL sau un alt membru din palierul inferior, în calitate de împrumutător, și proprietarul imobilului, în calitate de împrumutat, la o dată la care cel din urmă era încă în viață, să se dea naștere unui aparent drept de creanță în favoarea membrilor grupării și împotriva proprietarului decedat, drept de creanță care constituia baza unei proceduri ticluite de executare silită, pornite împotriva succesorilor de drept, cu ajutorul executorului judecătoresc membru al grupului infracțional.
„Se bucurau de o puternică prezumție de legalitate, pe care executorul o putea pune cu ușurință…
Fiind vorba despre acte încheiate în formă autentică sau care au primit dată certă, se bucurau de asemenea de o puternică prezumție de legalitate, pe care executorul judecătoresc membru al grupului infracțional o putea opune cu ușurință succesorilor care contestau caracterul real al împrumutului și, implicit, valabilitatea titlului executoriu.
Situația-premisă a derulării unor proceduri de dezbatere succesorală în baza unor testamente falsificate sau inexistente – metoda era folosită în situația în care proprietarul imobilului era decedat la data identificării „oportunității” și consta în deschiderea de către notarul public membru al grupului infracțional organizat a unei proceduri de dezbatere succesorală având la bază un presupus testament, prin care defunctul proprietar ar fi lăsat întreaga sa moștenire (care în general se suprapunea total cu dreptul de proprietate asupra imobilului) unui alt membru al grupului infracțional organizat, căruia, la finalul procedurii, i se întocmea titlu de legatar universal și dobândea astfel dreptul de proprietate asupra imobilului.
În majoritatea situațiilor este greu de spus dacă nu a fost identificat fizic presupusul testament, care ar fi trebuit să fie scris, semnat și dat de către testator, ci doar duplicatul semnat de notar, ceea ce echivalează cu lipsa testamentului. Ca și în celelalte situații, odată dobândit în mod fraudulos dreptul de proprietate asupra imobilului, acesta era supus unui proces specific infracțiunii de spălare a banilor, prin simularea unor vânzări succesive, în scopul disimulării originii ilicite a bunului.
Rolul principal revenea executorului judecătoresc
Revenind la etapele modului de operare, dacă nu se reușea încă din a doua etapă dobândirea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate, se trecea la etapa a treia, în care rolul principal revenea executorului judecătoresc. Acesta, adică numitul DEACU VASILE, avea rolul de a porni executări silite pe baza unor titluri executorii despre care cunoștea că sunt ticluite în cadrul etapei a doua (de exemplu, contracte de împrumut false) sau cu nerespectarea obligațiilor pe care legea i le impunea în calitate de executor judecătoresc, cu scopul de a asigura transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor către membrii grupării, obligațiilor pe care legea i le impunea în calitate de executor judecătoresc, cu scopul de a asigura transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor către membrii grupării.
Gruparea masca originea imobilelor pentru a evita răspunderea penală.
Dacă, în urma celor trei etape descrise anterior, se reușea dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor, modul de operare presupunea și punerea în aplicare a unor mecanisme destul de complexe specifice infracțiunii de spălare a banilor, prin care se urmărea disimularea originii ilicite a imobilelor, ascunderea adevăratului beneficiar și crearea unei aparențe de legalitate a dobândirii lor, astfel încât să se evite identificarea și tragerea la răspundere penală a membrilor grupării, dar și pentru a diminua șansele de reușită pe care persoanele interesate le-ar fi putut avea în cadrul proceselor civile deschise în scopul recuperării drepturilor de proprietate asupra imobilelor. Aceste mecanisme urmează a fi prezentate și explicate pe larg în cadrul secțiunilor dedicate analizelor probelor cu privire la infracțiunile comise în dauna fiecărei persoane vătămate.
Condițiile pentru a se reținue comiterea infracțiunii de grup infracțional, ÎNDEPLINITE
Potrivit art. 367 alin. 6 Cod penal, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Raportând modul de operare mai sus descris la această definiție rezultă că în cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile pentru a se putea reține comiterea acestei infracțiuni.
Prima condiție, ca grupul să aibă minim trei persoane. Instanța reține că grupul a fost constituit de un NOTAR, de EXECUTORUL JUDECĂTORESC VASILE DEACU și VLAD VIRGIL
Astfel, o primă condiție este aceea a caracterului structurat al grupului, format din minim trei persoane.
Se reține că grupul a fost inițiat și constituit în anul 2018 de către numiții VLAD VIRGIL, STAMULE DANIELA (notar public) și DEACU VASILE (executor judecătoresc), care au fost cele trei persoane constituind nucleul grupului – primul și cel mai important palier, fiecare având rol esențial în garantarea reușitei activității infracționale, în sensul că scopul urmărit – dobândirea de imobile în mod fraudulos – ar fi fost imposibil de atins în absența oricăreia dintre ele.
Ulterior, acest nucleu a suferit o modificare, respectiv numita BOTEZATU JOIȚA – notar public – a înlocuit-o pe STAMULE DANIELA, pe fondul faptului că aceasta din urmă a încetat să mai profeseze ca notar public, cel mai probabil din cauza deteriorării stării de sănătate.
Necesitatea înlocuirii persoanei care îndeplinește rolul notarului public în cadrul grupului era imperativă și rezidă întocmai în afirmația anterioară, potrivit căreia activitatea infracțională nu putea avea succesul scontat în lipsa oricărei dintre persoanele cu rol esențial.
Vlad Virgil poate fi considerat liderul grupării
Pe scurt, în cadrul primului palier al grupului, rolurile erau împărțite după cum urmează:
- VLAD VIRGIL poate fi considerat liderul grupării, rolul acestuia fiind central în angrenajul infracțional, el fiind cel care a inițiat, planificat și organizat întreaga activitate infracțională, în raport cu care și-a determinat configuratia grupului, respectiv ce persoane erau necesare pentru punerea în aplicare a planului infracțional și ce roluri aveau de îndeplinit fiecare. Având în vedere pregătirea școlară precară a acestuia, coroborată cu nivelul de complexitate ridicat al mecanismului infracțional, care presupunea crearea unor circuite ample de acte juridice, este rezonabil de presupus că acesta a conceput și planificat activitatea infracțională în baza beneficiilor de sprijin de specialitate din partea celorlalți membri ai grupului, care aveau pregătirea juridică și experiență profesională amplă în domeniile de activitate, respectiv cei care aveau calitatea de notari publici și executori judecătorești.
- Acest rol al lui VLAD VIRGIL l-a plasat pe acesta într-o poziție centrală în cadrul grupului, în sensul în care el era cel care identifica victimele (singur sau cu ajutorul altor persoane din cadrul grupului) și tot el era cel care asigura legătura dintre palierele inferioare – membrii cu rol de persoane interpuse, care încheiau acte juridice false/simulate – și cei care aveau rolul de a conferi actelor juridice aptitudinea de a produce efecte, respectiv notarii publici și executorul judecătoresc.
Rolul celor doi notari Stamule Daniela și Botezatu Joița, INDISPENSABIL, acela de afalsififca actele juridice
- STAMULE DANIELA și BOTEZATU JOIȚA – ambele au comis infracțiunile ce intră în scopul grupului infracțional organizat folosindu-se de calitatea lor de notar public, rolul lor fiind indispensabil, anume acela de a falsifica acte juridice încheiate în formă autentică și/sau de a autentifica asemenea acte cu încălcarea dispozițiilor legale, astfel încât să asigure în mod fraudulos nașterea, modificarea, transferul sau stingerea unor drepturi de creanță sau de proprietate, potrivit cu nevoile impuse de situația fiecărui imobil vizat pentru a fi dobândit prin punerea în aplicare a planului infracțional.
Executări silite nelegate și abuzive – Deacu Vasile
- DEACU VASILE – executor judecătoresc – a avut rolul, indispensabil la rândul său, de a asigura transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate către membrii grupului, prin derularea în mod abuziv, inclusiv prin falsificarea de acte oficiale, a unor proceduri de executare silită pornite în baza unor titluri despre care cunoștea că sunt false
Al doilea palier acționa la indicațiile lui Vlad Virgil
- Al doilea palier este format din STOIAN VIORICA, BULGARU CAMELIA, PASCALE NICOLETA, STOICA FLORENȚA-LĂCRĂMIOARA, NEAGU MARINEL, NEAGU STELUȚA și MAVROIAN GEORGE, toți aceștia acționând la indicațiile și în interesul liderului VLAD VIRGIL, în principiu ca persoane interpuse de către acesta, pe numele cărora au fost încheiate multiple acte juridice false/simulate (testamente, procuri speciale, contracte de vânzare-cumpărare, cesiuni de creanță), pentru a se asigura fie dobândirea în mod fraudulos a dreptului de proprietate asupra imobilelor identificate, fie crearea circuitelor specifice infracțiunii de spălare a banilor (cesiuni de creanță, vânzări repetate ale imobilelor).
Vlad Virgil evita să figureze în acte cu bunuri imobile de valoare
Cooptarea de către liderul VLAD VIRGIL a membrilor situați pe acest al doilea palier are la bază mai multe explicații, și anume:
- numărul foarte mare de acte juridice care necesitau autentificare din partea notarilor publici – membri ai grupării, respectiv punere în executare de către executorul judecătoresc a acțiunilor juridice serioase și într-un timp relativ scurt în fața instanțelor judecătorești, în cadrul proceselor civile deschise de către persoanele vătămate pentru recuperarea drepturilor de proprietate; altfel spus, ar fi fost neserios și extrem de riscant din punct de vedere juridic ca liderul VLAD VIRGIL să apeleze, de exemplu, la legatar universal al atător defuncți (în dintre situații dobândirea frauduloasă a drepturilor de proprietate asupra imobilelor au avut la bază testamente false sau inexistente);
- numărul mare de operațiuni și acte juridice circumscrise infracțiunilor de spălare a banilor presupunea existența mai multor persoane dispuse să își asume prin semnătură încheierea unor asemenea acte;
- din actele obținute de la Oficiul Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară, coroborate cu fișa de cazier judiciar a numitului VLAD VIRGIL și cu interceptările telefonice a rezultat că acesta evita să figureze în acte cu bunuri imobile sau mobile de valoare, exprimându-și temerea că i-ar fi sechestrate de A.N.A.F., situație în care apare explicabil, o dată în plus, interesul său în a racola membri cu astfel de rol.
Al treilea palier, membrii care au sprijinit ocazional activitatea infracțională
Al treilea și ultimul palier este cel al membrilor care au sprijinit ocazional activitatea infracțională a grupului, respectiv numiții MOLDOVENCEI VALERICA, RADU VASILICA, ILIESCU MIHAI și BUGARU ȘTEFAN.
Declarații notariale mincinoase
Dintre aceștia, MOLDOVENCEI VALERICA și RADU VASILICA, au calitatea de administrator, respectiv președinte de asociație de proprietari și au sprijinit grupul prin aceea că au acceptat să dea declarații notariale mincinoase, în cadrul procedurii succesorale derulate în legătură cu moștenirea defunctului Tărcea Constantin, cunoscând caracterul ticluit al procedurii succesorale, precum și faptul că aceasta se derula în interesul liderului VLAD VIRGIL.
ILIESCU MIHAI, la rândul său președinte de asociație de proprietari, a avut rolul de a-i furniza liderului VLAD VIRGIL informații legate de imobile cu datorii restante la plata cheltuielilor de întreținere, pretabile a fi vizate pentru însușire prin mijloace frauduloase, dar și de a manipula stingerea acestor datorii potrivit cu interesele liderului VLAD VIRGIL.
În fine, BUGARU ȘTEFAN, aflat în relații foarte apropiate cu liderul VLAD VIRGIL și cunoscând existența grupului infracțional organizat și natura activităților infracționale derulate de către acesta și-a pus la dispoziția totală a liderului numele și conturile sale bancare, pentru ca acesta din urmă să poată deține și tranzacționa bunuri imobile și mobile, inclusiv sume de bani și inclusiv cele provenite din comiterea de infracțiuni, fără ca numele său să figureze în documente.
A doua condiție pentru îndeplinirea unui grup infracțional, ÎNDEPLINITĂ
A doua condiție necesară a fi îndeplinită pentru a se reține existența infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat este aceea ca grupul să fie constituit pentru o anumită perioadă de timp.
Tot analiza modului de operare adoptat de către membrii grupării relevă fără dubiu îndeplinirea și acestei a doua condiții, dat fiind că, în fapt, modul de operare constituie un veritabil plan infracțional, care prin modul în care a fost gândit presupune ca el să poată fi pus în aplicare într-o anumită perioadă de timp și prin acțiunea coordonată a mai multor persoane, fiind exclusă astfel orice variantă de coautorat sau altă formă de participație penală izolată.
În concret, în cauză se reține că grupul a fost constituit în anul 2018 și a funcționat neîntrerupt
Astfel, dacă ne raportăm – pentru exemplificare – la situația persoanei vătămate PITULEA RENATA MARIA, analizată pe larg din punct de vedere al probatoriului în cadrul secțiunii special dedicate, constatăm că membrii grupării au recurs la o multitudine de acte juridice false/simulate, adaptându-și în mod constant conduita în funcție de acțiunile persoanei vătămate, astfel că întreaga operațiune a durat din 2018 până în 2024, iar pentru realizarea ei au acționat în mod coordonat mai mulți membri ai grupului infracțional, respectiv VLAD VIRGIL, STAMULE DANIELA, BOTEZATU JOIȚA, DEACU VASILE, BULGARU ȘTEFAN, NEAGU STELUȚA, NEAGU MARINEL, STOIAN VIORICA, MOLDOVENCEI VALERICA, RADU VASILICA. Astfel, fie și în raport doar de această faptă ar fi fost îndeplinite toate condițiile necesare reținerii existenței infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. Însă, după cum am arătat, în cauză au fost descrise cercetările pentru alte 6 situații în care membrii grupării au dobândit în mod fraudulos imobile, în dauna persoanelor îndreptățite, iar în toate aceste situații s-a acționat în mod coordonat, prin implicarea mai multor membri ai grupului, pentru intervale de timp mai mari sau mai mici (în funcție de specificul fiecărei situații), așa încât nu există niciun dubiu în ceea ce privește îndeplinirea condiției în discuție.
În concret, în cauză se reține că grupul a fost constituit în anul 2018 și a funcționat neîntrerupt până la data intervenției organelor judiciare (08.07.2025).
A treia condiție, ÎNDEPLINITĂ: S-a urmărit comiterea infracțiunilor
A treia condiție necesară pentru existența grupului infracțional organizat rezultată din definiția prevăzută la art. 367 alin. 6 Cod penal este aceea ca membrii grupului să acționeze în mod coordonat pentru comiterea uneia sau mai multor infracțiuni.
Se constată că și această condiție este pe deplin îndeplinită, având în vedere că toate probele administrate în cauză relevă caracterul coordonat al acțiunilor membrilor grupării, ale căror eforturi au fost conjugate în scopul dobândirii în mod fraudulos a drepturilor de proprietate asupra unor imobile, prin comiterea infracțiunilor scop – anume fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și spălarea banilor.
„Infracțiunile din dosar sunt interdependente și au fost comise printr-un mecanism juridic sofisticat, cu adaptabilitate și pericol social sporit”
În ceea ce privește infracțiunile scop, se impun a fi făcute unele precizări referitoare la rolul fiecărei astfel de infracțiuni în planul infracțional.
Mai întâi trebuie precizat că modalitatea în care au fost puse în executare actele materiale ale acestor infracțiuni a fost una destul de elaborată, membrii grupării fiind pregătiți din punct de vedere juridic să își adapteze conduita infracțională în funcție de orice potențial obstacol care ar fi putut pune în pericol atingerea obiectivului urmărit (contestații la executare ale persoanelor îndreptățite, procese pentru uzucapiune sau bunuri fără acte), ceea ce califică gruparea ca fiind una ce prezintă pericol social sportit, complexă din punct de vedere al organizării și stabilității și de-a și plină de capacitate de succes penal infracțional.
Apoi, între infracțiunile ce constituie scopul pentru care a fost constituit grupul infracțional organizat există legături etiologice evidente. Astfel, infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale nu se comit independent, ci spre a se crea premisele comiterii infracțiunilor de uz de fals. Deci membrii grupării falsifică acele documente pentru a le introduce ulterior în circuitul civil, respectiv pentru a le folosi în scopul obținerii unor hotărâri judecătorești (de investire cu formulă executorie), pentru a determina un transfer de bunuri sau pentru a crea o aparență de legalitate a unui drept de creanță sau de proprietate. Tot așa, infracțiunile de uz de fals sau de abuz în serviciu servesc drept mijloc pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor sau chiar infracțiuni de spălare a banilor au fost comise pentru a servi drept mijloc pentru comiterea altor infracțiuni de spălare a banilor, dar cu obiect material diferit (de exemplu, o creanță izvorâtă dintr-un contract de împrumut falsificat era cesionată unui alt membru al grupării, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia, iar cel din urmă o valorifica în cadrul unui procedeu de executare silită ticluită, în urma căreia devenea proprietar al imobilului vizat, în ciuda realității juridice, pe un considerent simulat, spre a se disimula originea sa ilicită).
Concluzionând, în cauză sunt întrunite toate condițiile pentru reținerea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, componenta, structura și perioada de funcționare ale grupului fiind cele indicate anterior.
Analiza probelor privind rolul și participația fiecărui membru al grupului
1. VLAD VIRGIL: a fost „nucleul” grupării – a coagulat juristul, executorul și interpusele într-o rețea de preluări imobiliare ilegale
Se reține că numitul VLAD VIRGIL a fost liderul grupului și principalul autor al planului infracțional, în interesul său coagându-se acțiunile tuturor celorlalți membri. El a inițiat și constituit grupul, în anul 2018, împreună cu notarul public STAMULE DANIELA și executorul judecătoresc DEACU VASILE și tot el s-a ocupat de cooptarea celorlalți membri necesari pentru a acționa ca persoane interpuse pentru derularea diverselor operațiuni juridice simulate și asumarea prin semnătură a actelor aferente.
Din înscrisurile obținute de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța și de la Camera Notarilor Publici Constanța, coroborate cu procesele-verbale de investigații întocmite de organele de poliție judiciară rezultă că numitul VLAD VIRGIL era familiarizat încă din anul 2007 cu acest domeniu al actelor juridice autentice, transferurilor de proprietate asupra imobilelor și executărilor silite, de-a lungul timpului fiind parte în numeroase astfel de spețe. De altfel, din interceptările telefonice realizate în perioada investigativă din prezenta cauză a rezultat că, el, chiar la nivelul localității de domiciliu – comuna Oltina, jud. Constanța, era recunoscut pentru abilitatea lui în a descifra și jongla cu mecanismele juridice specifice notarilor publici și executorilor judecătorești, având legături cu acești profesioniști ai dreptului și fiind recunoscut pentru rolul său activ în rezolvarea unor spețe juridice referitoare la succesiuni, moșteniri, executări silite și altele, în special pentru persoane în vârstă sau aflate în dificultate, care de cele mai multe ori locuiau în U.A.T. Oltina sau apelau la el pentru soluționarea unor astfel de probleme juridice.
Pe de altă parte, numărul extrem de mare de acte juridice civile la a căror întocmire a participat într-o perioadă atât de lungă de timp (încă din anul 2007, după cum s-a arătat) justifică și legăturile pe care le-a dezvoltat în timp cu notarii publici și cu executorii judecătorești, cu atribuții pentru autentificarea, respectiv punerea în executare a acestui tip de acte juridice. Din această perspectivă este relevantă și de menționat legătura acestuia cu notarul public STAMULE DANIELA, care datează încă din anii 2000 și cu privire la care existau suspiciuni în sensul că ar fi una din notarii infracționali încă de atunci, aspecte semnalate și în mass-media.
Articolul de presă citat conține și o altă informație relevantă, potrivit căreia numitul VLAD VIRGIL a avut un magazin în piața din cartierul C.E.T. din mun. Constanța, aspect ce explică legăturile pe care acesta le are în acest cartier și faptul că majoritatea imobilelor dobândite în mod fraudulos și care fac obiectul cercetărilor în prezenta cauză sunt situate în acest cartier.
De asemenea, faptul că VLAD VIRGIL avea conexiuni infracționale vechi cu notarul public STAMULE DANIELA, dar și cu anumiți executori judecătorești, în sensul în care se prezenta ca fiind apt să rezolve probleme juridice pecuniare prin proceduri de executare silită în baza unor creanțe fictive rezultă și din declarația martorei DRUGA ELENA, extrem de relevantă sub acest aspect, așa cum reținut din pasajele redate mai jos: „În perioada 2011–2014, nu mai rețin exact datele, am deținut un chioșc alimentar în spatele pieței din cartierul Km 4-5 din Constanța. Prin anul 2014, după decesul soțului meu, am avut mai multe controale de la A.N.A.F. și a trebuit să plătesc niște sume foarte mari de bani. Pentru recuperarea datoriilor, urma să fiu executată silit prin vânzarea apartamentului pe care îl aveam în mun. Constanța.
În acest context, VLAD VIRGIL pe care îl cunoșteam pentru că deținea și el un mic magazin în același cartier cu mine, s-a oferit să „îmi rezolve” problemele. Astfel, VLAD VIRGIL mi-a propus să încheiem niște contracte de împrumut la notar, prin care să îi dau niște bani ca să poată să se înscrie la licitație și să îmi recupereze apartamentul la un preț mic.
Inițial, pentru că nu aveam cum să plătesc datoriile, am fost de acord și am mers cu VLAD VIRGIL la notar. Nu mai rețin adresa exactă a biroului notarial unde am fost, însă pot preciza că se afla pe str. I.G. Duca din mun. Constanța, lângă Policlinica cu plată. Acolo, la doamna notar STAMULE, știu că am încheiat cu VLAD VIRGIL două contracte de împrumut de material în înscrisuri oficiale (în forma instigării) și uz de fals, ca și infracțiuni de abuz în serviciu (tot în forma instigării) sau de spălare a banilor.
Astfel, fie și numai din infracțiunile ce i se rețin în sarcină rezultă rolul pe care l-a avut, și anume instigarea notarilor publici să falsifice sau să întocmească acte autentice cu nerespectarea condițiilor legale și atragerea altor membri ai grupării pentru a-și însuși prin semnătura aceste acte, folosirea acestor astfel obținute pentru a valorifica aparent drepturi de creanță, respectiv pentru instigarea executorului judecătoresc DEACU VASILE să deruleze proceduri de executare silită ilicite, toate acestea urmate de punerea în practică a unor operațiuni juridice (vânzări repetate, donații simulate etc.), menite să asigure introducerea în circuitul civil licit a bunurilor dobândite prin mijloace ilicite.
Concluzie: Probatoriul solidifică poziția de lider a lui Vlad Virgil în cadrul grupului: declarații, interceptări și documente oficiale justifică acuzațiile
În concluzie, rolul său în cadrul grupului infracțional organizat rezultă din majoritatea probelor administrate în cauză, dat fiind și rolul său central în angrenajul infracțional. Toate aceste probe sunt analizate pe larg în cadrul secțiunilor dedicate fiecărui imobil – obiect al infracțiunilor scop –, motiv pentru care la acest moment se apreciază ca fiind suficientă o enumerare a lor: declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor; înscrisurile obținute de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Camera Notarilor Publici; procesele-verbale de investigații; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate; procesele-verbale de redare a discuțiilor interceptate în mediul ambiental.
DEACU VASILE : Executorul care „rezolva” dosare pentru liderul grupului. Membru de bază al rețelei, a ticluit execuții silite fictive pentru a facilita preluarea imobilelor
Numitul DEACU VASILE este executor judecătoresc, fiind unul dintre membrii de bază ai grupului, cu rol esențial, anume de a se folosi de calitatea sa pentru a ticli proceduri de executare silită menite să asigure transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate către ceilalți membri ai grupului.
Se reține că a activat în cadrul grupului în toată perioada, de la constituire – anul 2018 – până la data intervenției organelor judiciare, 08.07.2025, perioadă de timp în care s-a implicat în operațiunile de însușire frauduloasă a unui număr de 4 imobile, respectiv cele ale lui Târcea Constantin, Pitulea Maria, Voinea Florin și Iulian Floarea, săvârșind în acest scop infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual și spălare de bani.
Probele referitoare la infracțiunile scop comise constituie în egală măsură probe cu privire la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, ele având aptitudinea de a devoala convingerea infracțională cu ceilalți membri importanți ai grupării și caracterul de continuitate pentru o perioadă lungă de timp a acestei conviețuiri.
De altfel, din înscrisurile atașate la dosar, provenite de la Camera Notarilor Publici și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară rezultă că și acesta avea legături mult mai vechi cu liderul VLAD VIRGIL, pentru care a prestat servicii profesionale chiar înainte de anul 2018, iar aceste legături erau notoriu în cercul relațional al lui VLAD VIRGIL, aspecte rezultate din interceptările telefonice (de ex., convorbirea din 29.12.2024, la ora 14:03:57, între VLAD VIRGIL și ILESCU MIHAI).
Aspecte relevante din punct de vedere al relației infracționale dintre executorul judecătoresc și VLAD VIRGIL au rezultat și din înregistrările în mediul ambiental realizate la data de 29.05.2025, de colaboratorul cu identitate reală PITULEA REANATA MARIA și numitul DEACU VASILE, activități înregistrate audio/video în temeiul mandatelor de supraveghere tehnică emise de către Curtea de Apel Constanța.
Transcrierea completă a acestor înregistrări se află la dosarul cauzei și o bună parte dintre ele se regăsesc și în cadrul secțiunii ce vizează infracțiunile comise în legătură cu imobilul defunctei PITULEA MARIA. Ce este relevant de subliniat la acest moment este faptul că nota generală a conduitei pe care executorul judecătoresc a avut-o în timpul discuției cu persoana vătămată PITULEA REANATA MARIA a fost de lipsă de sinceritate.
„Deacu Vasile nu a negat existanța unor suspiciuni, dar plasa responsabilitatea”
De exemplu, în dese momente în care persoana vătămată îi cere explicații în legătură cu motivele pentru care nu a oprit executarea silită, deși existau suspiciuni evidente cu privire la discernământul debitorului, respectiv în legătură cu buna credință a creditorului VLAD VIRGIL, numitul DEACU VASILE nu neagă existența acestor suspiciuni, dar plasează responsabilitatea în sarcina notarului cu autoritate de certificare a actelor pe baza cărora s-a declanșat titlul executoriu (n.n. notar care era un alt membru al grupului – STAMULE DANIELA) sau chiar inserează ideea că „dacă era legea nu i-ar fi acordat dreptul să oprească executarea și că, potrivit legii, doar creditorul ar fi avut acest drept.
De asemenea, s-a constatat că în cadrul acestor discuții numitul DEACU VASILE a invocat în repetate rânduri dreptul persoanei interesate de a formula contestație la executare, mizând cel mai probabil pe faptul că, în lipsa unei imagini de ansamblu precum cea rezultată în investigațiile efectuate în prezenta cauză, i-ar fi aproape imposibil unei instanțe civile să decripteze reaua credință într-un circuit de acte emise sau autentificate de persoane investite cu autoritatea statului, așa cum s-a explicat și la momentul descrierii modului de operare al grupării.
Un pasaj extrem de relevant pentru instanță
Extrem de relevant din perspectiva lipsei de sinceritate a executorului este următorul pasaj din discuție:
„Colaborator autorizat cu identitate reală: Și combinată cu toate celelalte nu vi s-a?
Adică mie mi se pare, dumneavoastră… eu din păcate, forțată de împrejurări, am început să mă uit pe portalul instanțelor de judecată că pe cartea mea de medicină și am fost surprinsă să văd că sunt multe procese de executare în care este implicat VLAD VIRGIL și dintele, multe în care dumneavoastră sunteți executor, și că simt că ar fi clientul casei.
DEACU VASILE: Așa…
Colaborator autorizat cu identitate reală: Și vă întreb deschis?
DEACU VASILE: Da.”
Colaborator autorizat cu identitate reală: Aveți vreo înțelegere cu el?
DEACU VASILE: Dimpotrivă…
Colaborator autorizat cu identitate reală: Deci cum se poate întâmpla?
DEACU VASILE: Dimpotrivă, el, în momentul de față… eu i-am cerut să nu mai apară cu dosare pe la mine pe la birou, cu toate că în legea mea, spune că eu n-am voie să refuz pe nimeni la dosar.
Colaborator autorizat cu identitate reală: Dar puteți să-l reclamați la poliție.
DEACU VASILE: Să-l reclam pe ce?
Colaborator autorizat cu identitate reală: Sau nu știu, să-l reclamați înseamnă… este clar că (neinteligibil)!
DEACU VASILE: Este reclamat, este reclamat și din câte știu eu deja există dosar. Ultima, hai să zic întâmplare pe care am avut-o din ce-mi aduc eu aminte, cu el, venise la mine pe la birou să ceară un știu ce copii după niște documente dintr-un dosar, sau altă treabă, un dosar aflat pe rolul biroului meu, care în momentul de față este suspendat… suspendat de mai bine de un an de zile. Alea-i din alea dosare ce mi-aduc eu aminte că a mai fost și cu camera unde am înregistrat dosarul, am obținut încuviințarea executării la Mangalia că de acolo era debitorul, am trimis somația și la scurt timp pe mine m-a sunat un executor judecătoresc de la Mangalia ca să mă întrebe dacă am un dosar cu speța respectivă și am zis că da… „Puteți să ne dați copii?” Zic: „Sigur! Faceți o adresă și vă dau copie după dosar.” Că între timp se obținuse suspendarea executării și din câte am aflat eu ulterior, exista și înscris fals în împrejurarea lui VLAD și e cercetat tocmai pentru un fals… în ce constă falsul? Nu știu să vă zic. Nici nu am nicio înțelegere cu el, clar!”
Astfel, întrebat fiind de către persoana vătămată dacă ar avea vreo legătură cu VLAD VIRGIL, executorul a negat ferm și, mai mult, a afirmat că i-ar fi interzis să vină la el la birou, chiar în condițiile în care legea nu îi permite să refuze vreun act de înregistrat. În realitate, chiar și în acea perioadă executorul judecătoresc păstra legătura cu VLAD VIRGIL și chiar se declara în cadrul consiliului profesional pentru „rezolvarea” altor situații juridice, probele în acest sens fiind certe, respectiv interceptările telefonice și cele realizate în mediul ambiental, existente în dosarul cauzei.
Concluzie: Actele nu au fost greșeli, ci instrumente de fraudă. DEACU VASILE, identificat drept membru-cheie al grupării infracționale organizate
Concluzionând, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză în referire la activitatea infracțională a numitului DEACU VASILE (declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, înscrisuri, procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și a discuțiilor interceptate în mediul ambiental) rezultă fără niciun dubiu că multitudinea de acte viciate emise de către sus-numitul nu au fost niciun rezultat unor erori, ci expresia conduitei infracționale specifice unui grup infracțional organizat, al cărui membru de bază a fost.
Vom reveni cu restul detaliilor din motivarea instanței față de restul echipei „Fabrica de Moșteniri”.
în curs de actualizare
