Tribunalul Prahova judecă joi contestaţia înaintată de Direcţia Naţională Anticorupţie privind liberarea condiţionată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, aflată în detenţie ca urmare a condamnării primite în Dosarul „Gala Bute”.
Dosarul în care Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a contestat decizia Judecătoriei Ploieşti privind liberarea condiţionată a Elenei Udrea a fost înregistrat la Tribunalul Prahova în 8 iulie. Termenul de judecată în acest dosar a fost stabilit de instanţă pentru 17 iulie.
Decizia de liberare condiţionată a Elenei Udrea a fost dată de Judecătoria Ploieşti pe 1 iulie, în timp ce Udrea se afla la spital, unde fusese supusă unei intervenţii chirurgicale.
DNA s-a opus liberării condiționate, invocând gravitatea faptelor, precum și încercările Elenei Udrea de a se sustrage rigorilor legii după demararea anchetelor care o vizau
De ce a fost admisă cererea Elenei Udrea
Elena Udrea a început executarea pedepsei de 6 ani de închisoare primite în Dosarul Gala Bute la 16 iunie 2022 şi aceasta ar urma să se încheie, la termen în data de 28 august 2027.
Judecătoria Ploieşti, care a admis liberarea condiţionată a fostului ministru al Turismului Elena Udrea, a luat în calcul elemente precum executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu şi stăruinţa în muncă.
„Petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare”
a conchis instanţa.
„Instanţa reţine că pedeapsa persoanei condamnate este de 2192 de zile, iar, pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1461 de zile. Întrucât persoana condamnată are un total de 1478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”
se arată în încheierea de şedinţă a Judecătoriei Ploieşti.
Judecătorul a luat în calcul şi „stăruinţa în muncă” a fostului ministru.
„Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la stăruinţa în muncă, instanţa retine că şi această condiţie este întrunită în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că persoana condamnată a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate. Totodată, instanţa reţine că persoana condamnată a formulat, în mod constant, cereri adresate Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, prin care a solicitat audierea în comisia de muncă”
se mai arată în documentul citat.
Judecătorul a analizat şi „condiţia disciplinei şi a dovezilor temeinice de îndreptare”, arătând că în caracterizarea întocmită de administraţia penitenciarului se arată că Udrea „a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei” şi a manifestat „o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral”.
De asemenea ea s-a „implicat activ” în programele de educaţie şi asistenţă psiho-socială.
„Instanţa constată că petenta a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei.
mai reţine instanţa.
Completul de judecată a luat de asemenea în calcul faptul că Elena Udrea are o fiică minoră şi a apreciat că fostul ministru „dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei”.
Judecătorul mai constată că faptele pentru care a fost condamnată Udrea au fost comise „în urmă cu un interval considerabil de timp” între 2010 şi 2012, în contextul unor funcţii pe care aceasta nu le mai deţine şi „pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”.
„Instanţa reţine că aspectele privind eventuala sustragere de la executarea pedepsei (…) nu sunt relevante în analiza condiţiilor prevăzute de art. 59 din Codul Penal din 1969”
se mai arată în document.
În ceea ce priveşte prejudiciul, Judecătoria Ploieşti arată că deşi acesta a fost achitat parţial, există măsuri asigurătorii pentru diferenţa neachitată .
„Având în vedere toate aceste elemente – conduita din detenţie, lipsa abaterilor disciplinare, recompensele acordate, participarea activă la programele educaţionale, sprijinul familial constant, precum si intervalul semnificativ de timp scurs de la săvârşirea faptelor – instanţa apreciază că petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare. Prin urmare, instanţa apreciază că perioada executată din pedeapsă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile legale în materie, si că liberarea condiţionată a persoanei condamnate nu este de natură a periclita ordinea publică sau siguranţa colectivă”
conchide Judecătoria Ploieşti.
Liberarea condiţionată poate fi revocată în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni până la expirarea duratei pedepsei.
