Procurorul Cuzi Nicolae Valerian a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în stare de arest preventiv, pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, favorizarea făptuitorului și fals intelectual. În perioada 16 iulie – 30 august 2024, în calitate de prim-procuror și titular al unui dosar privind un viol în formă continuată asupra unei minore de 15 ani de către un preot, a sustras mai multe probe esențiale, inclusiv declarația în care suspectul recunoștea fapta, procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect, precum și documentele privind reconstituirea infracțiunii. Ulterior, a falsificat documentele respective, consemnând în mod fals că suspectul nu a recunoscut fapta, ci doar unele elemente circumstanțiale, pentru a justifica o soluție de clasare. Cauza a fost trimisă spre judecare Curții de Apel Galați, cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
OFICIAL de la PICCJ
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, procuror în cadrul unui parchet de pe lângă o judecătorie, cercetat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, favorizarea făptuitorului și fals intelectual.
Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
În perioada 16 iulie – 30 august 2024, în calitate de prim-procuror al unui parchet de pe lângă o judecătorie, învestit cu soluţionarea unei cauze penale, inculpatul a sustras de la dosarul cauzei o serie de acte de procedură și mijloace de probă relevante pentru obiectul probațiunii.
În mod concret, în scopul împiedicării aflării adevărului şi al absolvirii de răspundere penală a suspectului ori cel puţin al îngreunării cercetărilor în cauză, inculpatul a sustras procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi declaraţia prin care suspectul recunoștea comiterea infracțiunii de viol în formă continuată asupra unei minore de 15 ani, precum şi ordonanţa prin care organele de cercetare penală au dispus efectuarea reconstituirii faptei, procesul-verbal de reconstituire şi planşa fotografică aferentă.
Ulterior, după cum reiese din probele administrate, inculpatul a întocmit un alt proces-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect și o nouă declaraţie, consemnând că suspectul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, ci doar elemente circumstanțiale. Consecutiv, inculpatul a atașat la dosarul cauzei înscrisurile menționate în forma lor pervertită, pentru a legitima soluția de clasare pe care avea să o adopte ulterior în dosarul penal pe care-l instrumenta.
Rechizitoriul a fost transmis Curții de Apel Galați, instanţă competentă să judece cauza în fond.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.
transmimte PICCJ oficial
