Cererea globală de aur, inclusiv achiziţiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone pentru primul trimestru al acestui an, în creştere cu 3% de la an la an, potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, citate într-o analiză realizată de un dealer de metale preţioase.
Este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de metal galben din 2016 până în prezent iar principalul factor este reprezentat de achiziţiile consumatorilor de aur, de investiţii sub formă de lingouri şi monede, care au crescut cu 3%, arată Tavex România. În acelaşi timp, achiziţiile băncilor centrale au crescut cu 1%.
Preţul aurului a cunoscut o creştere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, preţul a trecut printr-o corecţie, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy.
Motivele acestei creşteri semnificative din ultimele luni se regăsesc în mod logic în dinamica globală a cererii de aur pentru investiţii, atât la nivel instituţional, din partea băncilor centrale, în scopul acumulării de rezerve, cât şi la nivelul consumatorilor, din partea persoanelor fizice, în scopul economisirii.
a declarat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, în comunicat
Rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României sunt de 103,6 tone, ceea ce clasează ţara noastră pe locul 39 în lume. Dintre toate ţările fostului bloc comunist din Europa de Est, România are a doua cea mai mare rezervă de aur, după Polonia.
Atunci când comparăm rezervele de aur ale României, trebuie să ajustăm valorile în funcţie de mărimea populaţiei. Per cap de locuitor, România are aproximativ 5,45 de grame de aur. Polonia, în schimb, are 9,75 de grame de aur. Aşadar, chiar dacă rezervele nete de aur ale Poloniei sunt de aproape două ori şi jumătate mai mari decât ale României, pe cap de locuitor, diferenţa este de 1,8 ori. Ultima schimbare în rezervele de aur ale României a avut loc în octombrie 2007, când BNR a vândut o tonă de aur.
a adăugat Victor Dima
Potrivit sursei citate, Consiliul Mondial al Aurului nu dispune de date specifice privind cererea de aur din partea consumatorilor în România. Ţara face parte din categoria „alte ţări europene”, care exclude pieţele principale de aur precum Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit, Elveţia şi Austria. În această categorie, care include şi România, cererea generală a consumatorilor de aur de investiţii este de numai 24,2 tone în 2023, scăzând semnificativ de la 41,9 tone în 2022. În general, deşi datele specifice lipsesc, piaţa de consum pentru aurul de investiţii din România este încă la început.
Banca centrală a Poloniei ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte achiziţiile de aur în 2023, după China şi înaintea Indiei. Astfel, este banca centrală cu cele mai consistente achiziţii de aur din Europa. La sfârşitul anului trecut, rezervele sale de aur erau cu 130 de tone mai mari decât la sfârşitul anului 2022, ajungând la 359 de tone, echivalentul unei creşteri de 56,9%. Ponderea lor în totalul rezervelor băncilor centrale este de 12%.
Conform analizei, India, China şi Turcia au fost principalii cumpărători de aur dintre băncile centrale în ultimii ani. Banca Populară a Chinei şi-a majorat rezervele de aur cu 27,06 tone în T1 2024, ajungând la un total de 2.262,4 tone la sfârşitul trimestrului. În 2023, rezervele de aur ale Chinei au crescut cu 11,2%, în timp ce cu un an în urmă creşterea a fost mult mai mică, de 3,2%. Astfel, 2023 marchează cea mai mare creştere a rezervelor de aur ale Chinei, cel puţin din 1977 (cel mai timpuriu an pentru care sunt disponibile date). Datele pentru primul trimestru al anului 2024 arată că tendinţa ascendentă a rezervelor de aur ale Chinei continuă. În prezent, China este a şasea naţiune din lume în materie de rezerve de aur deţinute.
În ceea ce priveşte cererea consumatorilor de aur pentru investiţii, China (cu excepţia Hong Kong-ului) ocupă primul loc. În T1 2024, achiziţiile de aur de consum ale Chinei au atins 308,8 tone, în creştere de la 245,9 tone în trimestrul anterior. Cu toate acestea, primul loc este ocupat de Turcia, a cărei bancă centrală şi-a majorat rezervele cu 30,12 tone, fiind acum de 570,3 tone. Aceasta este a treia creştere trimestrială consecutivă a rezervelor de aur ale Turciei. În 2023, dinamica rezervelor de aur ale ţării este mixtă. După o scădere semnificativă în al doilea trimestru cu aproape 130 de tone, Turcia a început să cumpere, şi acum rezervele sale de aur au revenit aproape la acelaşi nivel ca la începutul anului trecut.
În termeni de achiziţii private, Turcia s-a clasat pe locul al treilea, cu 55,7 tone de achiziţii în T1 2024, comparativ cu 40,5 tone în T4 2023.
India a fost al treilea cel mai mare contributor la creşterea rezervelor de aur în primul trimestru din 2024, cu un avans de 18,5 tone, până la un total de 822,1 tone. Aceasta este cea mai mare creştere a rezervelor de aur ale Indiei într-un singur trimestru începând cu T3 2021. India s-a clasat pe locul al doilea, cu 136,6 tone de achiziţii private în T1 2024, în uşoară creştere faţă de primul trimestru din 2023, când cererea de consum a atins 126,3 tone.
Tavex şi-a deschis porţile în România în 2019 şi are deja trei birouri în Bucureşti şi unul în Cluj. Tavex oferă produse de investiţii de înaltă calitate din aur fizic, argint şi valută. Compania este specializată în oferirea de aur de investiţii, inclusiv monede de aur şi lingouri de aur, precum şi argint de investiţii, având în acelaşi timp condiţii atractive de schimb pentru cele peste 55 de tipuri de monede.
Conținut Agerpres.
