Intervalul de vârstă la care copiii utilizează rețelele sociale a scăzut la 5 – 10 ani, iar aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, arată un studiu al organizației Salvați Copiii România. 32% dintre părinți afirmă ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.
Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România (2025), aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor de socializare, unde simt „presiune, suprastimulare și, uneori, respingere”.
„Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile ‘perfecte’ ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați”
avertizează experții organizației Salvați Copiii România într-un comunicat
Potrivit organizației Salvați Copiii, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială, scăderea stimei de sine, care devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.
Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
„Pe rețelele de socializare, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare”
se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor de socializare devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele de socializare era de 8,2 ani.
Totodată, doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.
Conform aceleiași surse, un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).
În plus, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.
„În spatele comportamentelor copiilor și adolescenților, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înțeles de către părinți, este o lume digitală care îți cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greșești, să te oprești din postări sau reacții, pentru că vei fi sancționat prin excludere sau tăcere. Pe rețelele de socializare, unde tinerii sunt prezenți mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuși unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalți sau cu standarde nerealiste de frumusețe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-și ascunde defectele cu ajutorul filtrelor”
arată sursa citată.
Psihologii Salvați Copiii recomandă părinților: să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat, să fie modele de reglare emoțională, pentru că copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem, să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare, să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc propriii copii.
