Campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 este evident marcată de conflictul de la granița României. Războiul din Ucraina redefinește discursul candidaților, arătând opiniile între susținătorii unei poziții ferme pro-Kiev și cei care promovează o politică de neutralitate. Candidații și-au conturat pozițiile în jurul unor teme esențiale precum securitatea națională, relațiile cu NATO și UE, dar și direcția pe care România ar trebui să o urmeze în raport cu Rusia.
Conflictul de la granița de nord-est a țării a divizat candidații între cei care susțin o implicare activă alături de aliații occidentali și cei care promovează o politică de neutralitate.
Actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, și-a afirmat poziția pro-occidentală, declarând că „Interesul României e să nu aibă Rusia vecină, pentru că l-am avut în decursul istoriei, de mai multe ori, am avut-o ca vecin sau așa și n-a fost bine niciodată”. În acest sens, susține continuarea ajutorului militar pentru Ucraina și întărirea flancului estic al NATO.
De asemenea, Elena Lasconi a adoptat o poziție fermă pro-occidentală, subliniind că „România trebuie să rămână alături de Ucraina și mă angajez ferm să fac asta”. Ea a pledat pentru continuarea sprijinului militar și logistic pentru Ucraina, argumentând că o victorie a Rusiei ar periclita securitatea întregii regiuni.
În opoziție, George Simion promovează o abordare izolaționistă, afirmând că „Nu vom trimite ajutor militar Ucrainei și asta nu ne face pro-ruși” și că singura soluție reală este negocierea păcii. De altfel, acesta a fost interzis în Ucraina din cauza unor declarații considerate ostile de autoritățile de la Kiev.
Crin Antonescu adoptă o poziție de mijloc, afirmând că România trebuie să sprijine eforturile de reconstrucție ale Ucrainei și să încurajeze firmele românești să participe la acest proces, dar fără a trimite trupe sau a escalada conflictul. „Nu trupe aș vrea să trimit în Ucraina, ci firme, dacă se poate. Companii din România, care să lucreze la reconstrucția Ucrainei.”
Victor Ponta a exprimat sprijin pentru orice plan de pace în Ucraina, considerând că România ar fi trebuit să adopte o poziție fermă pro-pace și să evite implicarea directă în conflict. „Interesul național al României este să mențină pacea și să își consolideze parteneriatele internaționale, nu să trimită trupe în conflicte externe.”
Diferențele de abordare, de la susținerea necondiționată a Kievului până la apelurile pentru neutralitate reflectă atât strategiile electorale, cât și direcțiile posibile pe care România le-ar putea urma în următorii ani.
