Joi, 12 decembrie, Arhiepiscopul Teodosie își serbează ziua de naștere. Ierarhul împlinește vârsta de 69 de ani. Teodosie este al 17-lea copil din familia sa, din Gheorghițeni, județul Suceava. Joi, 12 decembrie, slujește la Catedrala din Constanța.
Arhiepiscopul Teodosie este un cleric controversat al Bisericii Ortodoxe Române. Cunoscut în toată țara pentru diverse afirmații ieșite din comun, pentru abatarea sa de la dogmele Patriarhiei și pentru anchetele penale în care a fost implicat, Teodosie își serbează ziua de naștere joi, 12 decembrie.
În prezent, Teodosie este implicat într-un dosar de corupție care a primit undă verde să se judece la data de 14 noiembrie a.c. Ierarhul este acuzat de procurorii DNA de cumpărare de influență, după ce un așa-zis om de afaceri i-a propus să obțină o finanțare de 800.000 de lei, în schimbul unui comision de 20 la sută. Totul a fost filmat. Arhiepiscopul și complicele său au contestat decizia Curții de Apel Constanța de a se judeca dosarul la ÎCCJ.
Marți, 10 decembrie a.c., Patriarhia Română anunță pentru a doua oară în acest an că îl cercetează pe arhiepiscopul Teodosie în urma unor declarații de apreciere pentru Călin Georgescu, care a candidat pentru funcția de președinte, dar și pentru Vladimir Putin, liderul rus.
Ierarhul Tomisului are un istoric lung de afirmații controversate. Printre acestea, el a făcut referire la femeile abuzate, despre care a precizat că ar trebui „să își ducă crucea”, a vorbit despre boală cum că ar fi o urmare a păcatului, despre suferința copiilor nevinovați care ar fi cauzată , potrivit arhiepiscopului, de părinții care fac nunți în post ș.a.m.d. În urma acestor declarații, lui Teodosie i s-a interzis de Patriarhie să mai țină dialogul duhovnicesc pe care îl avea săptămânal la Radio Dobrogea.
Mitropolia Tomisului este un vis adânc al IPS Teodosie. Dorința de a transforma Arhiepiscopia în Mitropolie o are de când a fost instaurat la Constanța. Toate solicitările pe care le-a transmis Patriarhiei Române legat de acest proiect au fost respinse. Arhiepiscopia Tomisului face deja parte dintr-o Mitropolie, anume Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Însă, printre argumente, Patriarhia a amintit și de neregulile practicate în Arhiepiscopia Tomisului. Arhiepiscopul Teodosie a insistat, la un moment dat, fiind vorba și de un protest. La data de 29 februarie a.c., Sfântul Sinod l-a mustrat pe ierarh cu o dojană. Acesta a fost atenționat că va fi băgat în consistoriu la următoarea abatere.
Arhiepiscopul Teodosie avea o imaginea de ierarh „corupt” pe care și-o crease în urma acuzațiilor DNA legate de Nazarcea și falsificarea unor examene de admitere la Teologie. A reușit să își „spele” pentru scurt timp această imagine în pandemie, atunci când a pozat într-un salvator al oamenilor izolați, slujind zilnic slujbe pe care le-a transmis în mediul online. El s-a opus atunci închiderii bisericilor, moment în care a atras de partea lui o mulțime de oameni care nici în ziua de azi nu au înțeles cu adevărat ce a reprezentat pandemia. Și-a creat, cu ajutorul actelor rebele din pandemie, o fortăreață dintr-o mulțime de oameni protectori, habotnici, cu un comportament agresiv-extremist, care sunt în general, contra vaccin, contra sistem, contra 5G, contra modernizării și dezvoltării, contra-EU.
De-a lungul timpului, a avut un conflict cu Patriarhia prin fostul purtător de cuvânt, Vasile Bănescu. Aceștia s-au atacat, prin intermediul presei, cu mai multe afirmații dureroase. La un moment dat, IPS Teodosie a afirmat despre Vasile Bănescu faptul că ar fi la a doua soție, lucru pe care Bănescu l-a negat ferm.
IPS Teodosie a avut dintotdeauna gândul că Patriarhul Daniel ar urmări să-i pună bețe în roată, că l-ar spiona și altele asemenea. De-a lungul timpului, în jurul său s-au plasat diferite persoane, cu diferite interese, care i-au încurajat această gândire și care au încurajat acest conflict care, poate că la început nici nu a fost real. Atunci când își dorești, cumva, în inima ta, să iei locul cuiva, e normal să crezi și să îți imaginezi că ești filat. Tot ce mai trebuie, este o mână de oameni care să îți pluseze imaginația.
Teodosie este doar un om cu un caracter specific vârstei, dar și al oamenilor care îl înconjoară. Să nu mai vorbim despre scandalul de anul trecut cu înregistrări, din care a aflat toată lumea că o așa zisă clarvăzătoare îl consiliază. Aneta Badiu, un personaj obscur, care a avut și are în continuare cel mai mult de câștigat pe fondul scandalalului cu Patriarhia, obținând o mulțime de bani pe informațiile false sau înflorite pe care i le suflă în ureche. La fel cum s-a prezentat cu „intrare la PF”, în contextul unei scrisori despre Vasile Bănescu ce ar fi trebuit să ajungă la Patriarh, prin ea , de la Teodosie. O scrisoare care nu a mai ajuns niciodată acolo. Oamenii ca ea și cei adunați de pe vremea pandemiei au contribuit, de-a lungul timpului, la tot ceea ce este acest ierarh astăzi. Au contribuit cu idei, financiar ș.a.m.d.
Deși tot ce face Teodosie contrazice interesul carierei sale, ca și om, în spatele funcției de ierarh, încă m-a lăsat în dubii. Am ajuns să-l cunosc mai mult decât mi-aș fi dorit. Nu știu să vă spun dacă este cu adevărat un om bun în sufletul său. Ajută când i se cere, chiar și financiar, cu greu. Nu știe să spună „nu”. Nu știe să refuze. Nu lasă oamenii nevoiași pe stradă care îi cer ajutorul. Doar că nu mi-am dat seama niciodată dacă face toate acestea pentru a-și păstra o imagine ori pentru că așa îi spune sufletul. Cert este că, atunci când interesul era mai mare, cu atât și implicația sufletească pare mai intensă. Dar da, este un om care ține mult la imagine.
Nimic din ce prezintă Patriarhia sau media nu îi va distruge cariera de față bisericescă, fiindcă oamenii din jurul său nu sunt interesați și nici nu pot pricepe cu adevărat, vreodată, ce înseamnă a lua mită, ce înseamnă a hirotoni un preot fără licență, ce înseamnă să aduci apreciere unui criminal de război. E imposibil ca un enoriaș ce nu crede în boală să fie dezamăgit de faptul că Teodosie a îndemnat ca oamenii să iasă pe stradă și să meargă la biserică în pandemie. Este irelevant să explici la 2 milioane de oameni care au votat un pro-rus că Teodosie este cercetat pentru afinități politice după ce a precizat că respectivul este nepot și strănepot de preot. Nu vor înțelege niciodată că a lua sau a da mită este ceva grav cât timp ei plătesc sume enorme ( + sticle de vin și altele ) pentru rugăciuni și slujbe. Explicația multora este că a ctitorit biserici cu banii primiți. Culmea, bisericile din județul Constanța și nu doar, nu sunt construite din banii arhiepiscopiei. Fiecare biserică are donatorul ei. Fiecare teren a aparținut cuiva, cândva, care a făcut o jertfă.
Patriarhia Română i-a interzis arhiepiscopului Teodosie să mai slujească în alte eparhii sau împreună cu alți ierarhi cât timp mai rostește Molitfele Sfântului Vasile fără un sens sau pregătire. Ierarhul continuă să le citească zilnic. Lucru care i-a atras și mai mult pe credincioșii din jurul său, având în vedere că majoritatea femeilor din biserică au tot timpul impresia că au vrăji făcute.
Astfel, singurul lucru care poate trezi credincioșii ar fi demonstrația a ceva ce se zvonește de mult timp și a rămas doar la nivel de zvon. Nu se știe pentru cât timp va mai rămâne așa sau dacă se va proba vreodată.
- textul de mai sus conține și opinii personale
Ce a spus Teodosie de ziua sa
Teodosie, în fiecare an, atunci când își serbează ziua de naștere, slujește la Catedrala din Constanța. La fel și pe 11 ianuarie când își serbează ocrotitorul, pe Sfântul Teodosie.
Este o zi de sărbătoare și pentru mine pentru că sorocul m-a adus să împlinesc 69 de ani. Iată fiind născut în ziua Sfântului Spiridon am avut mari daruri de la Dumnezeu. Deși am fost născut într-o familie modestă, dar având părinți atât de credincioși și vrednici, Dumnezeu m-a ridicat. Că nu avea cine să îmi pună o vorbă bună. Pentru că nu era avere să se dea ca să primesc eu vreun privilegiu. Dar mama s-a rugat pentru noi toți și mereu ținea nu numai posturile de peste an. Și ținea pentru fiecare copil, dacă avea un examen, post negru de trei zile. Ne-a pus nume frumoase, de sfinți, la toți. Fiind ultimul, mi-a pus un nume, a gândit ea, că știa istorie, mi-a pus numele împăratului celui cuceritor, Macedon. Dar iată, Dumnezeu mi-a hărăzit un alt nume, numele de Teodosie.
a precizat Teodosie în cadrul slujbei de la Catedrala din Constanța
VIDEO
Viața și istoricul bisericesc
Arhiepiscopul Teodosie s-a născut în 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei, jud. Suceava. La botez a primit numele de Macedon.
A urmat şcoala primară în Dorna – Arini, Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1971-1976) şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1976-1980), cu licenţă în Teologie.
A urmat cursuri de doctorat, specializarea Studiul Biblic al Vechiului Testament şi Limba ebraică, la acelaşi Institut (1977-1981) şi la Universitatea Birmingham – Anglia (1 octombrie 1992-1 aprilie 1993).
În acelaşi timp, a îndeplinit mai multe încredinţări: cântăreţ bisericesc la mănăstirea Antim din Bucureşti (noiembrie 1982 – octombrie 1986); asistent la Secţia Practică, Facultatea de Teologie din Bucureşti (din 1 octombrie 1986).
A fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, jud. Prahova (1987) şi tuns în monahism (1990) cu numele Teodosie; hirotonit ierodiacon pe seama Paraclisului Sfânta Ecaterina al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar mai târziu ieromonah (martie 1992), când a fost şi hirotesit protosinghel; la începutul anului 1994 a fost hirotesit arhimandrit.
La 22 martie 1994 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul Snagoveanul şi hirotonit arhiereu în 3 aprilie 1994.
În iulie 1999 a obţinut titlul de doctor în Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza: Cartea Psalmilor şi importanţa ei pentru viaţa pastoral-misionară a Bisericii; doctor în Muzică (2005).
La Bucureşti a desfăşurat o impresionantă activitate în toate domeniile vieţii bisericeşti, ceea ce a făcut ca, în 21 februarie 2001, Colegiul Electoral Bisericesc să-l aleagă în istoricul scaun arhiepiscopal de la Tomis (Constanţa); la 8 aprilie 2001, în Duminica Floriilor, a avut loc întronizarea la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa.
S-a implicat în activitatea pastoral-misionară şi de asistenţă socială la Bucureşti şi Constanţa; a reactivat mănăstiri şi schituri, a înfiinţat aşezăminte monahale; s-a implicat în înfiinţarea unei Şcoli de cântăreţi bisericeşti la Seminarul Teologic din Bucureşti, a trei noi seminarii teologice monahale la mănăstirile Căldăruşani, Cernica şi Pasărea, şi a unui seminar în Giurgiu.
A înfiinţat Seminarul Teologic Dionisie Exiguul şi Şcoala de cântăreţi bisericeşti Gherontie Nicolau, amândouă în Constanţa; supraveghează procesul de învăţământ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Ovidius din Constanţa ca profesor şi, o vreme, şi ca decan; conducător de doctorat; a participat ca delegat al Bisericii noastre la activităţi pastorale şi culturale în SUA şi în Europa.
A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică, ce s-a concretizat în temeinice lucrări precum: Cartea Psalmilor şi importanţa ei în viaţa pastoral-misionară a Bisericii (teză de doctorat publicată în 2001 şi 2008), Muzica Vechiului Testament (2001), Viaţa iudeilor oglindită în Psaltirea lui David (2001), Psaltirea cu explicaţii şi adnotări asupra termenilor biblici (2001), Psaltirea ilustrată (2002), Mărturii ale vieţii creştine dobrogene (2004), Mitropolia Tomisului (în colaborare cu Adrian Rădulescu, 2004); numeroase studii şi articole în diferite periodice bisericeşti, potrivit Basilica.
