Sânzienele, cunoscute și drept Drăgaica în folclorul românesc, marchează în fiecare an, pe 24 iunie, un moment plin de tradiții străvechi și credință ortodoxă, când este prăznuită nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și natura își arată adevărata magie.
Pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, iar în tradiția populară această zi mai este cunoscută drept Sânziene sau Drăgaica.
Conform tradiției creștine, Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul proroc care a unit Vechiul și Noul Testament și l-a botezat pe Iisus în apele Iordanului. Nașterea sa a fost o minune, deoarece s-a născut din părinți vârstnici, Zaharia și Elisabeta, care nu au mai avut copii.
Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea nașterii Sfântului Ioan preotului Zaharia, în timp ce acesta slujea la Templu. Îndoindu-se de cele auzite, Zaharia a fost pedepsit cu mutenie până când copilul s-a născut. Abia atunci și-a recăpătat vocea și a rostit numele fiului său.
În fiecare an, în noaptea de 23 spre 24 iunie, este celebrată în popor Noaptea de Sânziene. Conform tradiției, în această perioadă se deschid porțile cerului, iar lumea de dincolo intră în legătură cu lumea noastră.
Cine sunt sânzienele
În lumea satului românesc, Sânzienele sunt văzute ca ființe magice, tinere și frumoase, care în nopțile de vară dansează pe câmpuri, la răscruce de drum și în păduri, insuflând puteri tămăduitoare plantelor și noroc fetelor tinere. Tradiția spune că, dacă sunt onorate corespunzător, acestea aduc belșug în agricultură, sănătate femeilor care doresc să aibă copii și alinare bolnavilor. În schimb, dacă sunt neglijate, sânzienele se pot transforma în spirite răzbunătoare, asemănătoare ielelor, și pedepsesc pe cei care le ignoră.
În Ardeal, numele sărbătorii provine din „Sancta Diana”, făcând trimitere la vechea zeiță a lunii și a vânătorii, iar în Muntenia și Oltenia, termenul Drăgaica are origini slave. Potrivit unor cercetări, această sărbătoare își are rădăcinile în vechiul cult geto-dacic al Soarelui, iar dansul în horă era un ritual menit să invoce fertilitatea pământului.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Conform tradiției, fetele tinere adună flori de sânziană pentru a-și face cununi, care le ajută să-și viseze ursitul sau să se ferească de rele. În unele zone, se crede că dacă aceste cununi sunt puse sub pernă, ele aduc visul alesului inimii.
Un alt obicei răspândit este aprinderea focurilor în aer liber, în jurul cărora sătenii dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și a aduce sănătate și prosperitate. În unele regiuni, tinerii sar peste focuri pentru a-și purifica trupul și sufletul.
De asemenea, există tradiția legată de „plimbatul Sânzienelor”, când oamenii culeg plante și ierburi considerate magice, care se păstrează în case pentru protecție și vindecare pe tot parcursul anului. Se spune că în această noapte plantele capătă puteri speciale și tămăduitoare.
În unele zone rurale, tinerele fete poartă în jurul taliei brâuri împletite din flori de sânziană și alte plante de leac, pentru a spori fertilitatea și sănătatea. Totodată, femeile căsătorite participă la ritualuri menite să aducă belșug în gospodărie și rodnicie în câmpuri.
Sărbătoarea Sânzienelor este și un moment de celebrare a legăturii dintre om și natură, amintind de vechiul cult geto-dacic al Soarelui și de credințele creștine care prăznuiesc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul în aceeași zi.
Ce este interzis de ziua Sânzienelor
În tradiția românească, este interzis să muncești în ziua de Sânziene, fie pe câmp sau în gospodărie, deoarece se crede că acest lucru poate supăra sânzienele și aduce ghinion. Este interzis să te cerți pentru că energia zilei trebuie să rămână curată și pașnică.
Tot în această zi, nu se taie plante sau flori fără motiv, întrucât acestea sunt considerate magice și tămăduitoare, iar distrugerea lor aduce necazuri. Se evită și legămintele sau jurămintele, care pot fi nesigure dacă sunt făcute în această perioadă. De asemenea, în noaptea de Sânziene, este interzis să te aventurezi singur în păduri sau pe câmpuri, pentru a nu întâlni spirite sau ființe magice care pot cauza necazuri celor nepregătiți.
Se spune că femeile care nu respectă ziua Sânzienelor vor fi aprig pedepsite de aceste zâne fermecate prin „pocirea gurii”. Nici bărbații nu scapă de mânia sânzienelor, deoarece aceștia sunt pedepsiți de sânziene dacă au jurat strâmb sau au comis fapte rele.
Sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută în popor și sub numele de „Amuțitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, din jurul echinocțiului de primăvară (21 martie) până la solstițiul de vară (21-22 iunie) sau chiar până pe 24 iunie, de Sânziene. Se crede că, dacă cucul încetează să cânte înainte de această dată, vara va fi uscată și secetoasă, explică creștinortodox.ro.
În ziua de Sânziene se organizează târguri și iarmaroace. Aceste piețe de fete încă există în unele regiuni, iar cele mai cunoscute sunt cele din Buzău, Focșani, Ipătești, Pitești, Câmpulung Muscel, Cărbunești, Broșteni și Giurgeni, răspândite în diverse județe ale țării.
