România stă pe un butoi de pulbere, cheltuielile cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale ajungând la 90% din veniturile statului. În ciuda reformei bugetare anunțate de Executiv, efectele ei se lasă așteptate. În contextul unuia dintre cele mai mari deficite la nivelul UE, scenariul creșterii TVA ar putea deveni realitate în foarte scurt timp.
Analiștii Erste avertizează deja că va fi nevoie de noi măsuri fiscale pentru a evita retrogradarea țării noastre de către agențiile de rating în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. O trimitere în categoria junk ar fi un dezastru pentru România.
Deficitul s-a triplat în numai o lună
Statul și-a programat în 2025 împrumuturi de circa 232 miliarde de lei, sumă care include acoperirea deficitului bugetar estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde de lei) și refinanțarea datoriei vechi ( circa 97 miliarde lei).
Ponderea cheltuielilor rigide (salarii, pensii și alte prestații sociale) a crescut la 90,1% din veniturile recurente (venituri fiscale și venituri din contribuții sociale), de la 87,8% în primele două luni din 2024, arată analiza Erste.
Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc” – Analiza Erste
După primele două luni ale lui 2025, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului a ajuns la 30 miliarde de lei, echivalentul a 1,58% din PIB, după ce în prima lună a anului deficitul a fost 11 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB. Deficitul a scăzut ca pondere în PIB de la 1,67% la 1,58%, dar ca valoare a crescut cu un miliard de lei.
Statul se împrumută extrem de scump
Țara noastră continuă să aibă cele mai mari dobânzi din UE la creditele contractate, după Ungaria. Deficitul bugetar foarte mare, inflația uriașă și credibilitatea scăzută a politicilor statului sunt motivele acestor dobânzi foarte mari. România a plătit anul trecut circa 7 miliarde de euro pentru dobânzile la datoria publică, iar în 2025 suma va crește la 9 miliarde de euro.
Evoluția industriei în acest an a fost sub așteptări, arată datele publicate luna aceasta de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Astfel, producția industrială s-a contractat cu 3,6% în primele 3 luni ale anului, pe fondul unei scăderi de 1,4% a cifrei de afaceri totale. Este o diminuare de 2,6% a cifrei de afaceri pe piața externă, ca efect al cererii internaționale în scădere.
Creșterea TVA, o măsură aproape inevitabilă
Creșterea cotei de TVA este o măsură extremă la care poate apela Guvernul, întrucât ar aduce rapid mai mulți bani la buget. Este însă o măsură care ar rezolva doar pe termen scurt, pe termen lung ea ducând la creșterea inflației și afectând toată populația în urma scumpirilor în lanț.
În prezent, se vorbește de o eventuală creştere a TVA de la 19% la 21%, ca soluție luată serios în calcul de Guvern din al doilea semestru, deci începând cu luna iunue. Măsura ar putea fi însoţită de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi extinderea TVA redusă pentru alimente de bază sau compensaţii directe prin vouchere, transmite bugetul.ro.
