Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis marţi mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al Apărării Serghei Şoigu şi generalului Valeri Gherasimov, pe care-i acuză de presupuse crime de război în invazia rusă a Ucrainei, relatează Reuters.
Serghei Şoigu a fost dat afară din postul de ministru al Apărării luna trecută şi a fost numit secretar al puternicului Consiliul rus de Securitate, cea mai importantă schimbare făcută de către preşedintele rus Vladimir Putin în comandamentul militar de la începutul Războiului din Ucraina, în februarie 2022.
Curtea, cu sediul la Haga, anunţă că îi suspectează pe Şoigu şi Gherasimov de comiterea unor crime de război şi crime împotriva umanităţii, din cauză că au ordonat atacuri vizând civili şi obiective civile în Ucraina.
Judecătorii Curţii au stabilit că există ”motive rezonabile să se creadă că cei doi suspecţi poartă responabilitatea unor atacuri cu rachetă desfăşurate de către Forţele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene începând cel puţin de la 10 octombrie 2022 şi până la cel puţin 9 martie 2023”, anunţă într-un comunicat Curtea.
Rusia, care nu este un stat membru al CPI, a anunţat în repetate rânduri că infrastructura energetică a Ucrainei este o ţintă militară legitimă şi neagă că ţinteşte civili sau infrastructuri civile.
Ucraina nu este nici ea un stat membru al CPI, însă a permis CPI să investigheze crime comise pe teritoriul ucrainean.
Mandatele de arestare pe numele lui Şoigu şi Gherasimov ridică la opt numărul total al mandatelor emise de Curte pe numele unor oficicali ruşi de rang înalt de la începutul invaziei ruse.
CPI a emis un mandat de arestare inclusiv pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care-l acuză de deportarea unor copii ucraineni în Rusia.
Curtea nu dispune de o poliţie proprie care să-i pună în aplicare hotărârile, ci se bazează pe statele membre să opereze arestări.
În perioada menţionată în aceste ultime mandate de arestare, Rusia este suspectată de faptul că a comis atacuri împotriva multor centrale electrice şi substaţii în întreaga Ucraină.
Judecătorii CPI consideră că există motive rezonabile să se creadă că atacuri aeriene au ţintit în principal obiectibe civile, ”iar în cazul instalaţiilor care ar fi putut să fie calificate drept obiective militare la momemntul respectiv, pagubele şi prejudiciile civile accidentale aşteptate ar fi fost în mod clar excesive faţă de cele anticipate de armata” rusă, ceea ce transformă aceste atacuri în crime de război.
Conținut News.ro
