Călin Georgescu, un nume care a început să capete notorietate în politica românească, devine tot mai controversat pe măsură ce își construiește imaginea de candidat la prezidențiale. Promotor al unui discurs anti-sistem, care combină suveranismul cu un creștinism radical, Georgescu a atras atenția nu doar prin pozițiile sale ideologice, dar și prin declarațiile și acțiunile sale publice. De la susținerea deschisă a regimului Putin, admirând „înțelepciunea rusească” și referindu-se la liderul rus ca un „lider adevărat”, până la purtarea unor simboluri controversate, precum cravata bicoloră cu culorile asociate cu Rusia, Georgescu pare să navigheze pe un teritoriu periculos.
Mai mult, campania sa electorală a fost marcată de utilizarea unor strategii dubioase, cum ar fi promovarea pe platformele sociale prin intermediul botilor și trollilor, iar afirmațiile sale despre cheltuielile minime în campanie ridică întrebări legate de sursele de finanțare externe. Într-o perioadă de tensiuni geopolitice majore, un astfel de politician la conducerea țării ar reprezenta un pericol real pentru siguranța și stabilitatea României, mai ales având în vedere contextul geopolitic actual și legăturile sale cu mișcările pro-ruse.
Candidatul pro-rus, votat de Tik-Tok
Este aproape imposibil ca un candidat la funcția de președinte al României să ajungă pe primul loc în alegeri și să acceseze turul doi fără o campanie electorală activă și vizibilă. În mod normal, un candidat care vizează o astfel de performanță ar trebui să fie activ în dezbateri politice, să aibă întâlniri cu cetățenii, să participe la evenimente și să își construiască o imagine publică solidă prin contacte directe cu alegătorii. Totodată, o campanie electorală de succes presupune investiții în promovarea sa prin diverse canale media, inclusiv prin intermediul spoturilor publicitare, al aparițiilor în mass-media și al organizării de mitinguri.
În cazul lui Călin Georgescu, însă, campania sa a fost semnificativ diferită. Potrivit propriilor sale declarații, el nu a cheltuit niciun leu pe campania electorală. Campania sa s-a concentrat pe videoclipuri scurte pe platformele de socializare, în special TikTok, dar și pe utilizarea de „boti” și „trolli” pentru a amplifica mesajele sale pe site-uri de știri și rețelele sociale. Acest tip de strategie de campanie, care include manipularea algoritmilor online și utilizarea de conturi false pentru a crea impresia unei susțineri mai mari decât cea reală, este cunoscută și a fost folosită și în alte țări pentru a influența alegeri.
Suspiciunile că Georgescu ar fi beneficiat de susținere din partea unor forțe externe, inclusiv din Rusia, nu sunt deloc neîntemeiate având în vedere conexiunile sale cu surse media pro-ruse și afirmațiile sale de admirație față de regimul lui Putin.
Un copil ucreainean nu primește o alocație mai mare decât cel din România!
Călin Georgescu a generat controversă printr-o declarație în care susținea că un copil ucrainean care trăiește în România ar primi o alocație de 3.700 de lei, în timp ce un copil român ar beneficia doar de 248 de lei. Această afirmație este falsă. În realitate, copiii ucrainenilor aflați în România nu primesc alocație de stat decât în condiții foarte specifice. Conform legislației românești, aceștia pot primi alocație de stat doar dacă au domiciliul sau reședința în România sau dacă au statut de refugiat, iar alocația se acordă în aceleași condiții și în aceleași cuantumuri ca și pentru copiii români
Afirmațiile lui Georgescu par să fi fost derivate din confuzia cu privire la ajutoarele acordate refugiaților ucraineni. Într-adevăr, statul român oferă un ajutor financiar pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni, dar această sumă nu este destinată direct copiilor. Pachetul de 3.800 de lei este de fapt un ajutor destinat unei familii de trei persoane, nu unui singur copil. Acești bani sunt pentru cazare și alimentație, iar decontarea acestora se face prin intermediul Uniunii Europene. În realitate, banii pentru cazare ajung la cetățenii români care oferă adăpost refugiaților din Ucraina.
„Apa nu este H2O”
Un alt aspect controversat al lui Georgescu sunt declarațiile care contrazic faptele științifice. Printre acestea, afirmația că „apa nu este H2O” și că băuturile carbogazoase conțin nanocipuri pentru monitorizarea populației au fost întâmpinate cu scepticism larg. „Am ieșit din Matrix,” a declarat el în cadrul unei emisiuni, sugerând că deține o perspectivă superioară asupra realității.
Călin Georgescu susține, pe față, Mișcarea Legionară
Într-o declarație din 2020, Călin Georgescu a susținut că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi ai istoriei naționale, afirmând: „Prin ei a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic.” Această afirmație a generat o reacție amplă de indignare din partea istoricilor, organizațiilor pentru drepturile omului și a societății civile, având în vedere trecutul tulburător al celor doi lideri și atrocitățile comise sub conducerea lor.
Ion Antonescu, liderul militar și politic al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este direct responsabil pentru crime împotriva umanității, inclusiv deportarea și exterminarea a sute de mii de evrei și romi din teritoriile aflate sub control românesc. Conform estimărilor istorice, regimul lui Antonescu a fost implicat în moartea a peste 280.000 de evrei și 11.000 de romi, prin deportări în lagărele din Transnistria, execuții în masă și foamete deliberată
Un episod notoriu este masacrul de la Odessa, unde aproximativ 25.000 de evrei au fost împușcați sau arși de vii în octombrie 1941, ca represalii pentru un atac asupra trupelor române. Într-o scrisoare adresată lui Hitler, Antonescu se lăuda cu „soluția” sa la problema evreiască, afirmând că acțiunile sale au fost coordonate cu politica nazistă de exterminare.
Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul mișcării de extremă dreaptă Legiunea Arhanghelului Mihail, cunoscută ulterior ca Garda de Fier, a promovat o ideologie antisemită, ultranaționalistă și fascistă. Codreanu a condus o organizație militantă responsabilă pentru violențe politice, inclusiv asasinate și acte de terorism. Printre cele mai cunoscute crime ale Gărzii de Fier se numără asasinarea prim-ministrului I.G. Duca în 1933 și a istoricului Nicolae Iorga în 1940.
Mihai Eminescu și Lucian Blaga sunt „interziși”
Un alt subiect de controversă îl reprezintă afirmația că Mihai Eminescu și Lucian Blaga ar fi „interziși” în România. Această declarație este însă contrazisă de realitate, având în vedere că operele celor doi mari poeți sunt incluse în curricula școlară și sunt predate în școli, studiate în detaliu în licee și sunt subiecte recurente la examenul de Bacalaureat. Criticii consideră astfel aceste declarații o încercare de manipulare prin distorsionarea faptelor.
Este Călin Georgescu fost Securist?
În ceea ce privește studiile, „după absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunist Român”, potrivit Wikipedia. Aceste detalii ridică întrebări legitime, având în vedere contextul politic al României în perioada comunistă. În acele vremuri, accesul la oportunități de studiu sau muncă în țările occidentale era extrem de limitat și strict controlat de regimul comunist.
Doar persoane care beneficiau de încrederea totală a autorităților puteau obține astfel de privilegii. Această categorie includea membri ai Partidului Comunist Român (PCR), persoane aflate sub protecția unor înalți oficiali sau colaboratori ai Securității – poliția secretă a regimului. Se ridică întrebarea: Cum a reușit să acceseze astfel de oportunități în Vest, având în vedere aceste restricții stricte? În cazul lui Călin Georgescu, lipsa unei apartenențe declarate la PCR, coroborată cu oportunitățile de a călători în Occident, ridică suspiciuni legate de posibile conexiuni cu Securitatea.
Masonul cu discurs anti-sistem
Călin Georgescu, în ciuda discursului său anti-sistem, bazat pe creștinism și suveranism, este asociat cu una dintre cele mai controversate și opace organizații din istorie – Masoneria. În documente și evenimente publice, Georgescu a fost identificat ca membru al Marea Lojă Națională a României (MLNR), o organizație cu puternice legături istorice și simbolice. Acesta a participat la un eveniment semnificativ al MLNR, în calitate de lider al Lojei Delta Dunării, având gradul 3. Evenimentul respectiv a avut loc în 1993, în contextul „aprinderii luminilor” la Conventul din 24 ianuarie, într-un cadru solemn, la Casa Vernescu din București.
Este interesant de menționat că Marea Lojă Națională a României a fost reactivată după căderea regimului comunist, având în vedere că în perioada totalitară masoneria era interzisă în România. Această reactivare a fost marcată de un simbolism puternic, iar documentele din acea perioadă arată că unii membri ai elitei politice și economice din România au fost implicați în aceste evenimente. Georgescu a fost printre cei care au fost susținători ai acestei reintegrare a masoneriei în viața publică a României post-comuniste.
Masoneria a fost întotdeauna o organizație care a stârnit controverse, datorită secretului învăluitor care o înconjoară și a legăturilor sale cu puterea politică și economică globală. Membrii masoneriei, în special cei cu ranguri înalte, sunt adesea acuzați de manipularea unor evenimente globale și de promovarea unei agende care favorizează interesele lor. Așadar, paradoxul dintre discursul anti-sistem al lui Georgescu și apartenența sa la o organizație internațională ca masoneria ridică întrebări și subliniază contradicțiile pe care le poate avea un astfel de personaj public.
Un pro-rus în fruntea țării
Călin Georgescu este adesea descris ca având o orientare pro-rusă, un punct de vedere pe care l-a exprimat în mod clar în declarațiile sale publice. În cadrul unor emisiuni televizate și al unor interviuri, Georgescu a lăudat public Rusia și conducerea acesteia, având afirmații care subliniază o simpatie evidentă față de Vladimir Putin și de politica rusească. De exemplu, el a spus că „Șansa României este înțelepciunea rusească” și că „Rusia nu este o țară lașă și își va proteja compatrioții.” De asemenea, în alte declarații, Georgescu a caracterizat-l pe Putin drept „un lider, unul dintre puținii lideri”, subliniind loialitatea acestuia față de țara sa indiferent de mijloacele utilizate.
În plus, Georgescu a fost adesea apreciat de surse media care au o abordare pro-rusă. Un exemplu notabil este Sputnik, o agenție de presă cunoscută pentru promovarea propagandei rusești, care l-a lăudat pe Georgescu într-un articol intitulat „Călin Georgescu – o gură de aer curat într-o lume aspirituală”.
De asemenea, în cadrul unui interviu acordat televiziunii Digi 24, Georgescu a apărut purtând o cravată bicoloră, neagră cu portocaliu. Această combinație de culori este strâns legată de panglica Sfântului Gheorghe, un simbol asociat în mod tradițional cu Rusia și cu regimul său, dar care a căpătat o semnificație mult mai politizată în ultimii ani. Începând cu 2005, panglica Sfântului Gheorghe a fost adoptată oficial de către Rusia pentru a comemora victoria în Al Doilea Război Mondial, iar în prezent este utilizată pentru a marca războiul din Ucraina. De asemenea, acest simbol este legat de mișcările pro-ruse și de propaganda asociată regimului de la Moscova.
Panglica este văzută în multe dintre fostele republici sovietice, inclusiv în Ucraina și Georgia, ca un simbol al agresiunii rusești și al invaziilor militare. De asemenea, în timpul invaziei ruse în Ucraina, această panglică a devenit un semn distinctiv al militarilor ruși și al susținătorilor lor, ceea ce a dus la interdicții în unele țări, inclusiv în Moldova. Prin urmare, purtarea unei cravate cu aceste culori poate fi interpretată este un semn de susținere față de Rusia și regimul său.
În concluzie, ascensiunea politică a lui Călin Georgescu și controversatele sale poziții ideologice ridică semne mari de întrebare cu privire la direcția în care ar putea conduce România. Declarațiile sale de susținere față de regimul Putin, legăturile cu simboluri pro-ruse și utilizarea unor strategii de campanie îngrijorătoare sunt semne că acest candidat ar putea reprezenta o amenințare pentru independența și securitatea națională a țării. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, cu o Românie membră a NATO și a Uniunii Europene, astfel de viziuni și afiliații politice riscă să fragilizeze poziția țării pe plan internațional. Alegerea unui lider cu asemenea convingeri ar putea deschide ușa unor influențe externe periculoase și ar putea pune în pericol stabilitatea și viitorul României. Este esențial ca alegătorii să fie conștienți de aceste riscuri și să își formeze o opinie informată înainte de a lua decizia la urne.
