Internetul este o armă cu două tăișuri. Implementat, inițial, ca o unealtă pentru a veni în ajutor oamenilor, acesta s-a transformat într-un mecanism de a face bani de pe urma acestora. Zilnic apar noi metode de înșelăciune, fie pe rețelele de socializare sau mesaje venite pe e-mail, telefoane de la fel și fel de firme străine care sunt gata să plătească salarii uriașe pentru 2-3 ore de muncă. Însă, în final, toate se dovedesc a fi doar țepe.
Chiar dacă ne-am obișnuit cu astfel de înșelătorii, oamenii detectând destul de rapid atunci când se confruntă cu o astfel de situație, există și situații în care suntem luați pe nepregătite și… fără a accesa linkuri străine sau a răspunde unor mesaje venite din senin, putem rămâne fără bani în conturi. În această situație se află și un constănțean, care… într-o singură zi s-a trezit fără 1.720 de lei în contul bancar și nici Poliția, dar nici banca la care are contul deschis nu știu să îi răspundă la întrebări.
Internetul este locul propice unde oamenii cu intenții mai puțin bune pot face bani frumoși de pe urma altora naivi… sau mai puțin naivi. Astfel, în ultima perioadă, aproape zilnic apar noi metode de înșelătorie menite să lase oamenii fără bani în conturile bancare. Dacă mare majoritate implică o interacțiune directă cu victima, se pare că unii hackeri sunt mai avansați și reușesc să lase oamenii fără mii de lei în conturi în doar câteva ore, fără să lase urme.
ING spune că nu poate garanta recuperarea banilor
Acesta este și cazul unui constănțean care s-a trezit pe 28 ianuarie fără 1.720 de lei în cont. Verificând plățile în aplicația de pe telefonul mobil, constănțeanul a sesizat cu stupoare faptul că din cont i s-au făcut 5 plăți către „Glovo”. Păgubitul a declarat pentru SeaPress faptul că a luat imediat legătura cu banca, ING, fără ca aceștia să-i garanteze recuperarea banilor, fiind sfătuit să de pună o plângere și la poliție:
Pe 28 ianuarie am observat lipsa mai multor sume de pe card, însumând 1.720 de lei. Am intrat pur și simplu în aplicație să văd câți bani mai am. Am verificat tranzacțiile și am constatat că s-au făcut plăți către Glovo pe care eu nu le-am efectuat. Cu siguranță nu era vorba despre Glovo, probabil hackerul s-a folosit de numele lor. Am blocat cardul și am contactat call center-ul ING. După o așteptare de aproximativ 15 minute, mi s-a comunicat că tranzacțiile neefectuate de mine vor fi contestate, dar nu mi s-a garantat și recuperarea banilor. Le-am sugerat implementarea unei aprobări pentru fiecare tranzacție, așa cum alte bănci procedează deja, dar banca a menționat că nu există obligații legale în acest sens. În cele din urmă, am fost sfătuit să depun o plângere la poliție, ceea ce am și făcut în aceeași seară, la Secția 1 din Constanța. Poliția a înregistrat sesizarea, dar nu mi s-a garantat că îmi voi recupera banii… Cei de la ING au spus că nu este prima lor plângere de genul acesta, în ultimul timp au fost mulți păgubiți și ca ei recomandă clienților să folosească acel card de unică folosință pentru tranzacțiile pe internet. Eu nu am apăsat pe niciun link dubios, sunt documentat în acest sens, chiar nu știu cum s-a întâmplat.”, a transmis pentru SeaPress A., constănțeanul păgubit.
Ce recomandări face ING
• NU răspunde la mesaje nesolicitate sau neașteptate. Dacă o cerere de contact apare pe neașteptate, cel mai bine este să îl eviți.
• NU instala aplicații și NU accesa site-uri la indicațiile persoanelor care te contactează telefonic sau îți transmit linkuri prin mesaje pe rețelele de socializare sau SMS.
• NU te loga în aplicația ING Home’Bank folosind un link primit pe SMS sau e-mail. Pentru protecția datelor tale, intră în Home’Bank numai din aplicația instalată pe mobil sau tastează într-o nouă pagina web adresa www.homebank.ro
• NU finaliza o operațiune până nu confirmi că este ceea ce îți dorești. Citește cu atenție SMS-urile cu mesajele primite de la bancă și asigură-te că autentifici/validezi oprerațiunea dorită.
• NU răspunde la apeluri din afara țării, mai ales dacă nu cunoști persoane din țările respective.
• NU te feri să fii suspicios. Solicită numele interlocutorului dacă susține că este un angajat al băncii și sună la bancă pe numărul de pe spatele cardului pentru a verifica.
• NU transfera sume de bani în așa-zise conturi seif pentru a le proteja.
• NU oferi informații personale sau date financiare.
• NU deschide atașamente, nu da click pe butoane sau pe link-urile primite de la persoane necunoscute și verifică întotdeauna că folosești o adresă securizată (https://ing.ro);
• NU accesa pagini web în care să îți introduci datele personale pe calculatoare instalate în locuri publice.
• NU uita că un card bancar este un instrument de plată și nu de încasare, așa că nu oferi detaliile cardului pentru încasări.
• NU aștepta să devii victima fraudei. Protejează-te învățând mai multe despre fraudă și despre cum să o raportezi.”, se arată pe site-ul ING.
