Calculul bugetului pentru 2025 s-a făcut pe baza impozitelor și taxelor în vigoare și obiectivul primordial este să-l ducem la bun sfârșit fără modificări în acest sens, prin reducerea cheltuielilor, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie și am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele și taxele care sunt astăzi în vigoare și n-avem nicio intenție să modificăm aceste impozite și taxe. Reducem cheltuielile și ne încadrăm în 7% deficit. (…) O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârșit acest buget fără să modificăm taxe și impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial și sunt convins că, dacă reușim să ținem sub control cheltuielile, vom reuși acest lucru fără nicio problemă”, a spus ministrul la dezbaterile generale privind bugetul pe 2025, în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanțe și bănci.
În prezentarea proiectului de buget, el a subliniat că economia României câștigă din ce în ce mai multe competiții în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene din această regiune, din Europa Centrală și de Est, este o economie sănătoasă, robustă și cu indicatori ‘care ne dau motiv de mândrie’, precum PIB-ul per capita, creșterea economică constantă, productivitatea muncii sau investițiile din buget.
Pe de altă parte, a precizat Tanczos Barna, în ceea ce privește construcția bugetară, România este o țară cu un buget ce are un deficit ieșit din parametrii stabiliți la nivelul Uniunii Europene, un stat membru care are un plan de șapte ani de redresare a deficitului de la 8,6% la 3%, o economie care s-a împrumutat pentru a finanța acest deficit bugetar.
Creșterea economică prognozată de Institutul de prognoză este de 2,5% pentru anul 2025. Produsul intern brut este în creștere și este estimat la 1.912 miliarde lei, câștigul salarial mediu net lunar este în continuă creștere și datorită intervențiilor guvernelor de majorare a salariului minim, iar un lucru îmbucurător este, de asemenea, creșterea numărului de angajați la nivel național și scăderea treptată a șomajului. Inflația e prognozată la 3,8% decembrie pe decembrie, 4,4% media anuală. Bazându-ne pe aceste cifre macroeconomice, pe acești indicatori macroeconomici, am propus un buget care, într-adevăr, ca primă țintă are încadrarea în deficitul de 7%, pe de o parte, datorită reducerii cheltuielilor la foarte multe capitole și datorită reformelor care se implementează pe parcursul anului de fiecare instituție în parte, prin reducerea cheltuielilor de personal per ansamblu, cu 5%, și a cheltuielilor de funcționare per ansamblu cu 5%, cu excepția câtorva instituții și vorbim aici de Ministerul Educației, Sănătății, Apărării și Ministerul Internelor”, a explicat ministrul Finanțelor.
Acesta a reiterat că este prognozată o creștere a veniturilor care să acopere creșterile de cheltuieli de anul trecut analizate, respectiv creșterile de salarii și de pensii, care au un impact pe anul 2025 prin analizarea acestor cheltuieli. Totodată, vor crește investițiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă record și datorită și faptului că acesta este vârful anual al investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, care se suprapun cu investițiile din fonduri structurale, respectiv investiții finanțate din bugetul național, din fondurile naționale.
Tanczos Barna a semnalat, pe de altă parte, că balanța comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, deoarece exporturile, în comparație cu importurile, au pierdut teren.
Din 2023, 2024 și în 2025 ne vom confrunta cu acest fenomen de deficite gemene, twin deficit, și cred că este una dintre cele mai mari provocări pentru următorii 10 ani, închiderea acestui twin deficit, astfel încât producția internă să fie capabilă să furnizeze suficiente bunuri și servicii pentru piața autohtonă. Salariile și câștigul salarial evoluează pe un trend pozitiv la nivel național de câțiva ani și, datorită acestui lucru, putem să vorbim și despre creșterea încasărilor din impozitele și taxele aplicate salariilor, și această creștere de încasări se datorează creșterii volumului și masei de impozitare”, a precizat ministrul.
În ceea ce privește indicatorii principali ai bugetului pe 2025, veniturile totale general consolidate pe cash sunt de 34,9% din PIB, cheltuielile bugetului general consolidat de 41,9%, deficitul este de 7%, soldul ESA, și soldul structural de 6,4%. Este estimată o creștere față de 2024 la total venituri de la 574 miliarde la 667 miliarde lei și la veniturile din economie de la 531 la 579 de miliarde lei. Cheltuielile ajung la 802 miliarde în 2025. Veniturile din TVA sunt estimate să crească la 7,1% din PIB, veniturile din accize se mențin la un nivel constant de 2,5% din PIB. Impozitele și taxele pe proprietate vor fi la un nivel similar cu cel din 2024 și aici, a menționat Tanczos Barna, va fi nevoie de ‘o discuție foarte așezată în anul 2025’, pentru a găsi soluții ca aceste venituri să aducă o contribuție mai mare la bugetul unităților administrativi teritoriale
Important este faptul că prognozele noastre arată o depășire a veniturilor din economie, procentual din PIB, depășesc procentul de 30%. Sper să reușim să menținem acest trend. Un prim semnal pozitiv s-a văzut la acest capitol și în 2024. Acolo au fost și creșteri conjuncturale. În 2025 o să avem mai mult creșteri din eficiența colectării și parte a efectului conjunctural din 2024, care se întinde și pe 2025”, a spus Tanczos Barna, transmite agerpres.ro.
