Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, adună în jurul său un amestec fascinant de ritualuri religioase, obiceiuri populare și superstiții vechi, transmise din generație în generație.
Pregătirile încep încă din Postul Mare, iar o zi cu mare încărcătură este Joia Mare, când se lasă lucrul la câmp și gospodinele încep să coacă pasca și să vopsească ouăle.
În noaptea de Înviere, oamenii merg la biserică îmbrăcați în haine noi, iau lumină și înconjoară lăcașul de cult alături de preot. Cu lumânarea aprinsă, credincioșii fac semnul crucii pe peretele dinspre răsărit al casei – un gest protector pentru întregul an. Masa de Paște se deschide doar după sfințirea bucatelor: pască, ouă roșii, carne de miel, vin și pâine.
Tradiții locale de Paște
- În Transilvania, se păstrează obiceiul „stropitului”: băieții vizitează fetele și le stropesc cu parfum pentru „a nu se veșteji”.
- În Țara Moților, feciorii păzesc toaca dusă în cimitir; dacă e furată, oferă un ospăț.
- În Maramureș, copiii merg din casă în casă cu vestea Învierii și primesc ouă roșii.
- În Călărași, oamenii aduc la biserică ouă roșii și cocoși albi. Se spune că primul care cântă anunță belșugul.
- În Bucovina, fetele spală limba clopotului cu apă neîncepută pentru a fi frumoase și iubite.
- În Moldova, copiii se spală cu apă în care se află ouă, bani și iarbă verde – semn al sănătății și norocului.
- În Țara Bârsei, Junii Brașovului organizează o petrecere populară cu întreceri și aruncarea buzduganului.
Superstiții de Paște
- Se spune că e bine să porți haine noi de Paște – simbol al reînnoirii sufletului.
- Nu e bine să dormi în ziua de Paște – aduce ghinion și lene tot anul.
- Lumânarea de Înviere trebuie păstrată și aprinsă la necazuri.
- Ouăle roșii nu se mănâncă cu sare – altfel vei transpira tot anul.
- Copiii născuți de Paște sunt binecuvântați, iar cei ce mor în această zi ajung direct în Rai.
De Paște, cerurile se deschid și toate obiceiurile poartă în ele dorința de lumină, noroc, sănătate și protecție. Fiecare zonă aduce o culoare aparte acestei mari sărbători, iar fiecare gest – de la coaja de ou păstrată, la lumina dusă acasă – are un rost și o poveste.