Gheorghe Șoldan, fostul șef CFR Constanța este judecat pentru luare de mită sub măsura arestului la domiciliu. Acesta este acuzat de procurori că ar fi primit mită în valoare de 11.500 lei. În dosar sunt implicați și doi martori-denunțători, pe numele cărora Șoldan a cerut Tribunalului Constanța să se deschidă o anchetă penală pentru „șantaj și dare de mită”, după ce procurorul de caz a clasat plângerea acestuia. Unul dintre cei doi martori denunțători dorește, acum, MITA dată…. înapoi! Prima instanță a respins această cerere, însă denunțătorul a contestat decizia.
Gheorghe Șoldan este acuzat pentru că, în calitate de Șef Divizie Trafic la CFR Constanța, ar fi primit mită în mai multe rânduri de la Ion Cristina Victoria pentru a-i facilita angajarea ca acar în cadrul sucursalei CFR. Procurorii msi susțin că, în perioada 24 mai – 6 august 2024, inculpatul a primit trei tranșe de 500 de lei, iar pe 11 septembrie 2024, a primit 10.000 de lei. Următorul termen în dosar va avea loc la data de 5 iunie.
Șoldan a formulat o plângere împotriva denunțătorilor săi pentru șantaj și dare de mită, însă a fost clasată de procurorul de caz. În urma aceste decizii, Șoldan a acționat în instană. Acesta a deschis un dosar la Tribunalul Constanța privind plângere de neurmărire penală/netrimitere în judecată Pentru Coman Daniel și Ion Cristiana Victoria. Instanța a rămas în pronunțare pentru data de 30 mai 2025.
Vrea banii înapoi pe care i-a folosit ca MITĂ pentru denunț
Ion Cristiana Victoria a cerut Tribunalului Constanța să-i fie restituiți cei 11.500 lei după ce i-a oferit cu titlul de „mită” fostului șef CFR Constanța în timp ce l-a înregistrat pentru a denunța infracțiunea. Tribunalul Constanța a respins cererea martorei. Decizia nu a fost definitivă, așadar, a contestat-o la Curtea de Apel Constanța, acolo unde, la data de 27 mai, se va da o decizie definitivă.
Cum motivează instanța faptul că denunțătorul nu primește înapoi mita
Tribunalul Constanța a motivat respingerea cererii martorei prin faptul că, până la o decizie definitivă în dosar, care să demonstreze cum au stat lucrururile de fapt, banii nu se pot înapoia. Mai mult, magistrații susțin că banii respectivi sunt mijloace de probă în dosar.
Cu privire la această sumă de bani de 11500 lei s-a solicitat restituirea de către martora denunțătoare. Potrivit art 255 Cod procedură penală “(1) procurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, constată, la cerere sau din oficiu, că lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deţinerea acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.
(2) Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin aceasta nu sunt îngreunate stabilirea situaţiei de fapt şi justa soluţionare a cauzei şi cu obligaţia pentru cel căruia îi sunt restituite să le păstreze până la pronunţarea unei soluţii definitive în procesul penal.” Potrivit art. 162 alin 5 C.p.p. „obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse confiscării în condiţiile legii, pot fi restituite, chiar înainte de soluţionarea definitivă a procesului persoanei căreia îi aparţin, în afară de cazul când prin această restituire s-ar putea stânjeni aflarea adevărului. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere persoanei căreia i-au fost restituite obiectele că este obligată să le păstreze până la soluţionarea definitivă a cauzei.”
Instanța de judecată apreciază că sumele de bani a căror restituire a solicitat-o martorul denunțător sunt mijloace materiale de probă, care rămân ataşate la dosarul cauzei şi care urmează a fi coroborate cu toate celelalte probe care vor fi administrate în cauză. Totodată, se reține că suma de bani solicitată este alcătuită din bancnote marcate ce nu pot intra în circuitul civil astfel încât nu pot fi folosite nici de martora denunțătoare și nici de o altă persoană.
se arată în motivarea PRIMEI instanțe
Context
Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada mai-septembrie 2024, adică la datele de 24 mai 2024, 20 iunie 2024, 06 august 2024 şi 11 septembrie 2024, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post de acar la Sucursala Regională CF Constanța, inculpatul ar fi primit de la o martoră denunţătoare suma totală de 11.500 de lei, cu scopul de a-i facilita câştigarea concursului de angajare, prin remiterea întrebărilor şi răspunsurilor de la testul scris.
Pentru derularea investigaţiilor, procurorul a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Judeţean Constanța.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea sau arestarea preventivă reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil
.au precizat procurorii
