Experţi ai Asociaţiei Europene a Producătorilor de Sare (EUsalt), care s-au aflat la Praid într-o vizită tehnică şi au evaluat situaţia creată după inundarea salinei, au prezentat două opţiuni, una de salvare şi stabilizare a minei existente şi a doua de deschidere a unei noi galerii de vizitare şi de producţie.
Directorul de investiţii al SALROM, Nicolae Sebastian Şoltuz, a prezentat, vineri, la Praid, propunerile celor doi experţi EUsalt, care urmează să se regăsească într-un raport prezentat de aceştia.
„Sunt două sugestii. Se lucrează la un raport în sensul ăsta. (…) Prima ar fi evacuarea controlată a apei din mine şi, odată cu evacuarea apei, rambleierea minelor vechi, deci umplerea cu pietriş, balast, pentru stabilizare (…), urmând ca apoi, concomitent cu rambleierea, să fie blocate, betonate căile de acces, pentru că minele vechi comunică prin patru galerii subterane cu mina turistică şi mina în care se făcea extracţia, motiv pentru care şi acestea au fost inundate la vremea respectivă. Deci, blocarea canalelor respective şi, ulterior, încercarea de scoatere, la fel controlată, a apei din mina turistică şi din mina de extracţie, dacă este posibil, în funcţie de ce vor spune rapoartele, ce va spune studiul respectiv în privinţa stabilităţii. Au spus că, din punctul lor de vedere, acesta este un proces de lungă durată şi cu nişte costuri fantastice. Gândiţi-vă că volumul de material de umplere care ar trebui băgat doar în minele vechi, deci cele care sunt cele mai la suprafaţă, ar fi vorba de aproape 1.800.000 de tone de pietriş, deci vorbim de milioane de euro, numai materialul în sine”
a declarat Nicolae Sebastian Şoltuz.
A doua variantă propusă, considerată mult mai fezabilă de către experţi, şi pe care directorul de investiţii al SALROM este de părere că trebuie luată în considerare, este deschiderea unei noi galerii de vizitare, respective de producţie.
„Sugestia lor a fost că ar fi mult mai indicat, dacă ar exista posibilitatea de deschidere de o altă mină turistică şi implicit o altă mină de extracţie, folosind oamenii pe care îi avem aici, prin două galerii de acces, săpate concomitent, una care să se ducă în mina turistică, în zona turistică, pe care o vom crea separat şi una care să se ducă în zona de extracţie, care va fi creată separat. Cele două galerii de acces, odată formate, au şi rolul ventilaţiei, deci nu ar fi nevoie de un puţ de aeraj, care ar fi foarte scump şi mult mai greu de făcut. (…) Astea sunt cele două soluţii, cele două sugestii pe care le-au dat experţii”
a arătat directorul de investiţii al SALROM.
Referindu-se la prima sugestie, respectiv scoaterea controlată a apei şi rambleierea minelor vechi, Nicolae Sebastian Şoltuz a punctat că experţii au arătat că nu este o soluţie definitivă, întrucât apele vor continua să se inflitreze, dacă nu din pârâu, cum s-a întâmplat până acum, o vor face din apele subterane, cum se infiltrează şi în prezent, precum şi din apele venite de pe versanţi.
Întrebat dacă minele existente vor fi abandonate, în situaţia în care se va opta pentru a doua soluţie, acesta a spus că se va lucra în paralel, întrucât scoaterea apei din mină şi stabilizarea este o lucrare care va dura mult timp.
„Nu se vor abandona, deci se va lucra în paralel şi la partea de rambleriere, dar care se va întinde pe o durată mult mai lungă de timp, având în vedere sumele de bani care vor trebui aduse în acest tip de proiect. Deci, nu ar fi o chestie pe termen scurt, într-un timp foarte scurt pe rambleiere, cu un volum mare de muncă. (…) Gândiţi-vă, acele 1,8 milioane de tone de care v-am spus eu, dacă fac bine calculul, cred că ar fi vorba de 200 de camioane pe zi, care ar trebui să treacă pe aceste drumuri zi de zi, încărcate cu 25 de tone de material, în timp de vreo 400 de zile sau vreo 500 de zile”
a spus oficialul SALROM.
Despre locul unde ar putea fi săpate noile galerii de vizitare, respectiv, producţie, acesta a arătat că trebuie studiat perimetrul pentru care Societatea Naţională a Sării (SNS) are licenţă de exploatare, pentru a vedea unde există posibilităţi de a se realiza acest lucru.
Nicolae Sebastian Şoltuz a adăugat că, din calculele făcute de experţi, realizarea unor noi galerii ar dura maxim un an şi jumătate de la începerea lucrărilor.
El a adăugat că nu a fost încă discutată această variantă.