Ultimele contestații față de candidații la alegerile prezidențiale din mai au fost soluționate de CCR, iar BEC urmează să stabilească, aleatoriu, ordinea candidaților pe buletinele de vot. Pe buletinul de vot vor apărea 11 prezidențiabili – Crin Antonescu, Nicușor Dan, Elena Lasconi, George Simion, Victor Ponta, Cristian Terheș, Lavinia Șandru, John Ion Banu, Sebastian Popescu, Daniel Funeriu și Silviu Predoiu.
Nicușor Dan
Nicușor Dan este primarul general al Bucureștilor din anul 2020, când a fost ales pentru prima dată în funcție, învingând-o pe Gabriela Firea. La alegerile de anul trecut, Nicușor Dan a fost reales pentru un nou mandat cu un scor mai mare decât la prima sa victorie.
El și-a început cariera politică în 2012, după mai mulți ani petrecuți ca activist, mai ales ca lider al Asociației Salvați Bucureștiul. În 2016 a candidat din nou, de această dată ca lider al partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB). Deși a fost învins, scorul bun la aceste alegeri l-a convins să-și lanseze partidul în politica națională – partidul a fost redenumit Uniunea Salvați România (USR).
Nicușor Dan a condus USR timp de zece luni, până în iunie 2017, când s-a retras din partid după un conflict cu aripa progresistă a partidului care voia ca formațiunea să aibă o poziție clar împotriva referendumului pentru familie.
În 2020 a candidat din nou la alegerile pentru primăria Capitalei, ca independent, și le-a câștigat cu 42,82%. În 2024 a candidat pentru al doilea mandat și a obținut 46,9%.
Deși a exclus o candidatură la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și nu a participat la aceste alegeri, spunând că dorește să-și ducă la bun sfârșit mandatul de primar, Nicușor Dan și-a schimbat poziția după anularea alegerilor din 2024 și după întregul fiasco generat de candidatura pro-rusului Călin Georgescu.
În ianuarie 2025, Nicușor Dan a anunțat că, dată fiind situația excepțională în care se află politica din România, își va depune candidatura pentru funcția de președinte al României.
Nicușor Dan este susținut de partidele extra-parlamentare DREPT, REPER, PMP și Forța Dreptei.
Crin Antonescu
Crin Antonescu a devenit candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR după ce a fost propus la sfârșitul lunii decembrie.
În trecut, Antonescu a condus PNL între 2009 și 2014, a fost candidatul partidului la alegerile prezidențiale din 2009, în care a obținut locul trei și un scor de 20,02%. Ulterior, a format Uniunea Social-Liberală, o alianță politică și electorală cu PSD-ul condus de Victor Ponta. USL a câștigat cu un scor covârșitor alegerile parlamentare din 2012.
Coaliția a durat până în 2014, când, pe fondul unui conflict politic tot mai pronunțat între PSD și PNL, Crin Antonescu a hotărât ieșirea de la guvernare a partidului și intrarea în opoziție. După ce Klaus Iohannis a câștigat candidatura PNL la prezidențialele din 2014, Antonescu s-a retras din politică.
Victor Ponta
Victor Ponta candidează ca independent la alegerile prezidențiale din mai. Ponta și-a anunțat candidatura la începutul acestui an, încercând să preia din sprijinul electoral al pro-rusului Călin Georgescu și profilându-se drept un susținător al administrației Trump, al lui Elon Musk și al unei politici de tip MAGA.
În trecut, Ponta a fost șeful PSD între 2010 și 2015 și prim-ministru între 2012 și 2015, an în care a demisionat. A fost învins de Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din 2014 și a părăsit PSD în 2016, după un conflict tot mai intens cu șeful de atunci al partidului, Liviu Dragnea. Ulterior, a fondat partidul PRO România, format din alți parlamentari PSD intrați în conflict cu Dragnea.
Partidul său a eșuat să treacă pragul electoral la alegerile din 2020. Ulterior, a revenit în PSD-ul aflat sub conducerea lui Marcel Ciolacu și a ocupat poziția de consilier onorific al premierului.
După ce și-a depus candidatura, Ponta a fost din nou dat afară din PSD și va candida ca independent, fără susținerea fostului său partid.
Elena Lasconi
Elena Lasconi este primărița orașului Câmpulung, aleasă fiind în 2020 și re-aleasă în 2024. Înainte de a intra în politică, Lasconi a fost jurnalistă. Ea a devenit președinta partidului USR în iunie 2024, după scorul slab al formațiunii la alegerile europarlamentare și locale din vara anului trecut. Ulterior, a fost confirmată drept candidata partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
În primul tur de scrutin al acelor alegeri, Elena Lasconi a obținut cel mai bun scor de până atunci al USR, poziționându-se pe locul doi cu peste 1,7 milioane de voturi (19,18%) și calificându-se pentru turul doi al alegerilor, într-o competiție cu Călin Georgescu. După anularea alegerilor din 2024 de către CCR, Lasconi a criticat decizia și a spus că „ar fi câștigat alegerile”.
Lasconi și-a depus din nou candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 după speculații legate de posibila sa retragere în favoarea lui Nicușor Dan.
Cristian Terheș
Cristian Terheș candidează din nou la alegerile prezidențiale după ce la cele din 2024 s-a poziționat pe locul nouă, obținând 1,04%. În trecut, Terheș a fost europarlamentar, votat pe listele PSD-ului lui Liviu Dragnea.
După 2020 a schimbat partidul, trecând la PNȚCD și apoi la Partidul Național Conservator Român, pe care îl și conduce. Partidul său a fost în alianță cu AUR pentru o perioadă scurtă. Terheș se caracterizează ca făcând parte din mișcarea suveranistă.
Lavinia Șandru
Lavinia Șandru este candidata Partidului Umanist Social-Liberal. Ea și-a anunțat candidatura la sfârșitul lui ianuarie 2025.
Anunțul a fost făcut la sediul PUSL, în cadrul unei conferințe de presă în care Lavinia Șandru a vorbit despre motivele care au determinat-o să candideze.
„Am ales să candidez pentru că de 35 de ani românii sunt tot mai puțini. Ca mamă, ca om, ca român, cred că este inacceptabil. Câți candidați și câți președinți ați auzit luptându-se cu acest fenomen? Repet, este inacceptabil”.
George Simion
George Simion este cofondator și lider al partidului AUR. A intrat vizibil în politica națională după ce partidul său a trecut pragul parlamentar în 2020. În prezent este deputat în Parlamentul României și este cunoscut pentru pozițiile naționaliste.
La alegerile din 2024, Simion a fost pe locul patru, obținând 13,86%. După turul unu al alegerilor, Simion l-a susținut pe Călin Georgescu și a organizat manifestații în favoarea acestuia, promovând ideea reluării turului doi anulat. După ce Călin Georgescu a fost descalificat definitiv pentru alegerile prezidențiale, Simion a încercat să preia sprijinul electoral al acestuia.
În trecut, Simion a fost un aprig contestatar al măsurilor anti-Covid, un critic al guvernelor de după 2020, iar înainte de intrarea în politică s-a profilat ca susținător al unirii Republicii Moldova cu România și ca lider de galerie de fotbal. Are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei.
John Ion Banu
John Ion Banu Muscel, un român stabilit în America, a încercat de cel puţin două ori să fie preşedintele României. La alegerile din 2019, a obţinut 0,30% din voturi. Adică 25.769 de oameni au pus ştampila pe numele lui. Sunt, deci, peste 25.000 de oameni din România care-l cunosc pe acest om.
A vrut să candideze şi la alegerile de anul trecut, dar a renunţat, „pentru că, după ce începusem să strâng anumite semnături, mi-am dat seama că este o prea mare inechitate, este o prea mare luptă împotriva partidelor care primesc sume uriașe de la noi, nu de la guvern. Guvernul n-are bani, noi avem bani. Și atunci eu, în urma unei analize temeinice, mi-am zis e cazul pornit să renunț, că nu am nicio șansă”, explică el, pentru Antena3.ro.
Silviu Predoiu
Silviu Predoiu este fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE) și, în prezent, este președintele Partidului Liga Acțiunii Naționale care îl susține în cursa pentru Cotroceni.
A lucrat ca inginer geolog, dar apoi, timp de 30 de ani, a fost ofițer de informații exerne. În 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până în anul 2018.
Daniel Funeriu
Daniel Funeriu, fost ministru al educației (2009-2012) în guvernul Boc și fost europarlamentar (2008-2009) și consilier prezidențial, și-a anunțat candidatura la prezidențiale la puțin timp după anularea scrutinului din 2024. Funeriu este, de asemenea, cercetător și are un doctor în chimie.
Sebastian Popescu
Sebastian Constantin Popescu a candidat şi el de mai multe ori la alegerile prezidențiale din România.
În 2019, a candidat din partea Partidului Noua Românie (PNR), pe care l-a fondat în 2015. Nu a obținut un scor semnificativ, dar a fost remarcat drept cel mai tânăr candidat la președinția României la acea vreme.
Anul trecut, la alegerile din 24 noiembrie 2024, a obținut 14.683 de voturi, adică 0,16% din totalul voturilor valabil exprimate. Acest scrutin a fost ulterior anulat de Curtea Constituțională. Acum vrea să candideze din nou. Tot din partea PNR.
Spune că a înregistrat eşecul de anul trecut din cauza „timpilor de antenă” prea mici.
„Omul te votează dacă știe cine ești. Sunt foarte comozi românii, nu caută informații, chiar dacă trăim în era internetului. Dacă aveam aceeași promovare ca Ciolacu, Ciucă, Simion și așa mai departe, atunci puteam să discutăm de ce am luat 0,16%. Este foarte ușor să spunem că am luat doar atâta. Dar cât am cheltuit eu? Ce campanie am avut eu? Ce susțineri am avut, ce resurse financiare și logistice am avut eu?”
spune Sebastian Popescu.
Lista completă a candidaților la alegerile prezidențiale 2024
Sunt 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025, primul tur, din data de 4 mai.
Iată lista completă a candidaților la alegerile prezidențiale 2024, cu numele complete, formațiunile pe care le reprezintă, în ordine alfabetică:
Nicușor Dan (Independent; susținut de DREPT, REPER, PMP și Forța Dreptei)
Crin Antonescu (Independent; susținut de PNL, PSD și UDMR)
Victor Ponta (Independent)
Elena Lasconi (USR)
Cristian Terheș (PNCR)
Lavinia Șandru (PUSL)
George Simion (AUR; susținut de POT)
John Ion Banu-Muscel (Independent)
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
Daniel Funeriu (Independent)
Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)
