George Simion, candidatul AUR care a obținut cel mai mare procent în primul tur al alegerilor prezidențiale, a promis că va concedia 500.000 de bugetari în cinci ani, dacă ajunge președinte.
Situația, la zi, a angajaților din instituțiile de stat și de ce acest „plan radical” nu poate fi realizat fără a produce daune majore țării, în domenii cheie – educație, sănătate, finanțe.
Câți bugetari sunt în România
În România erau plătiți la finalul lunii martie 1.306.241 de bugetari. Dintre aceștia, 836.726 erau încadrați la „administrație publică centrală”, iar alți 469.515 erau încadrați la „administrație publică locală”. Diferența de angajați se regăsește la diverse instituții finanțate integral sau parțial de autorități locale sau din venituri proprii.
Din total, 308.799 sunt angajați direct la Ministerul Educației, iar alte 75.000 de posturi se regăsesc în învățământul preuniversitar și universitar.
La aceștia se adaugă 125.454 de angajați de la Ministerul Afacerilor interne și 76.120 de angajați din cadrul MApN.
De asemenea, la Sănătate avem peste 18.000 angajați în cadrul Ministerului Sănătății, iar peste 147.000 se află în „unități sanitare din rețeaua autorităților locale” și alți peste 81.000 de angajați în „unități sanitare finanțate din FNUASS”. De asemenea, se mai adaugă și 24.489 de angajați în cadrul Ministerului Finanțelor.
De ce nu se poate realiza „planul radical” al lui George Simion
Luând în considerare datele prezentate mai sus, reducerea cu 500.000 a numărului de bugetari, un „plan radical” pe care și-l propune George Simion, ar afecta grav funcționarea unora sau mai multor instituții.
Dacă adunăm angajații din Educație, Sănătate, Apărare și cei de la Ministerul Finanțelor, vorbim de 855.862 de bugetari. Astfel, ar rămâne 450.379 de persoane, practic cei care lucrează în toate celelalte insituții de stat (n.r. administrație locală, asistență socială), un număr mai mic de angajați decât cel pe care George Simion a spus că vrea să-l disponibilizeze.
De asemenea, în sistemul educațional există un deficit de personal. Știrile ProTV a arătat că la începutul anului școlar în curs, mai multe orașe se confruntau cu lipsa de personal școlar. În Dolj, la început de an școlar, 170 de școli aveau 730 de posturi vacante la diverse materii șa care s-au înscris doar 140 de candidați. O situație asemănătoare era și în Brașov și Iași, unde la examenul pentru suplinitori au venit 400 de candidați, majoritatea tineri care nu mai lucraseră în învățământ.
În același timp, România avea în anul 2023 printre cei mai puțini profesori din Uniunea Europeană, în raport cu numărul școlarilor. Știrile Pro TV arăta că în timp ce media este de un profesor la 12 elevi, la noi este unul la 14, iar acest lucru, spun specialiștii, afectează calitatea educației. Pe lângă faptul că avem profesori puțini, unii sunt în vârstă, iar în următorii 10-15 ani vor ieși la pensie.
Situația este asemănătoare și în sistemul medical, unde România are aproape 73.000 de medici în toată țara. Cea mai mare problemă a sistemului medical o reprezintă lipsa cadrelor medicale în provincie.
La Călărași și Giurgiu, de exemplu, sunt doar câte patru medici de urgență, iar în Vrancea și Covasna câte șase. Parlamentul a votat o modificare legislativă care să reglementeze detașarea specialiștilor din Unitățile de Primiri Urgențe, însă prea puțini vor să meargă în provincie.
La Spitalul Orășenesc Hârșova este nevoie de cinci medici de urgență. Orașul nu are nici măcar gaze naturale, așa că doctorii nu prea se gândesc să se mute aici.
Astfel, pentru a putea fi pus în aplicare planul candidatului la prezidențiale ar fi posibilă tăierea posturilor de la administrația locală. (n.r. primării, consilii județene).
