După o așteptare de peste 13 ani, România aderă complet la Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Primul pas a fost făcut pe 31 martie 2024, atunci când pentru România au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime. Împreună cu România, pe 1 ianuarie 2025, se alătură spațiului Schengen și vecinii bulgari, care au avut de așteptat aceeași perioadă de ani până la aderarea completă la spațiul de liberă circulație. Însă, ce înseamnă cu adevărat spațiul Schengen? Ce țări fac parte din spațiul Schengen și ce beneficii va avea România odată cu intrarea în spațiul de liberă circulație? Vă expunem detaliat, toate beneficiile și condițiile.
Ce reprezintă spațiul Schengen și de unde provine numele
Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a apărut în anul 1985 ca proiect interguvernamental între 5 țări, membre ale Uniunii Europene, fiind vorba despre Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg, azi fiind cel mai mare spațiu de liberă circulație de pe întreg mapamondul. Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.

Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice și efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Ce state fac parte din spațiul Schengen
De la 1 ianuarie 2025, la cei peste 4 milioane de kilometri pătrați acoperiți de spațiu Schengen li se adaugă încă 349.391 de kilometri pătrați (suprafața României și a Bulgariei), populația care va beneficia de spațiul de liberă circulație mărindu-se la 445 de milioane. De asemenea, din cele 27 de state membre ale UE, de la 1 ianuarie vor fi parte a spațiului Schengen 25, excluse rămân doar Irlanda și Cipru. Pe lângă statele membre UE care eliberează vize Schengen, se mai numără și alte țări terțe care le eliberează, anume: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Ce beneficii vor avea cetățenii români odată cu intrarea în Schengen
Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării, fără a fi supuși controalelor la frontieră, potrivit MAI.
- La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne. În perspectivă, la frontierele terestre infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.
- Trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora și prin orice loc iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.
- Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen, în conformitate cu regulile uniforme prevăzute de Codul Frontierelor Schengen.

Ce se întâmplă cu economia României după intrarea în Schengen
De asemenea, pe lângă cetățeni și economia României va avea de câștigat odată cu aderarea la Schengen. Cu privire la avantajele economice, aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. De asemenea, sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli-economici cu un potențial de dezvoltare consistent.

Pot fi reintroduse controalele la frontieră în spațiul Schengen
Mai multe țări din UE au decis să reintroducă controale la frontierele interne în perioada 2020-2022 în contextul pandemiei de COVID-19. Controalele au mai fost reintroduse și în alte circumstanțe, inclusiv în 2015, în urma atacurilor teroriste sau a creșterii fluxurilor de migrație în UE. Reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să aibă loc numai ca o opțiune de ultimă instanță, potrivit Consiliului European.
În circumstanțe excepționale
Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen. În astfel de situații, Consiliul poate să recomande ca unul sau mai multe state membre să reintroducă controalele la frontieră, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene. Verificările introduse în circumstanțe excepționale necesită aprobarea Consiliului.
Pentru a răspunde unei amenințări grave
Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne. În acest caz, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE cu cel puțin patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor sau într-un termen mai scurt dacă circumstanțele nu sunt cunoscute în prealabil. Această reintroducere a verificărilor interne nu necesită aprobarea Consiliului.